Berlinul caută dialogul cu Varșovia

Predecesorul lui Frank-Walter Steinmeier în funcția de președinte federal, Joachim Gauck, a vizitat Polonia în 2012 ca primă destinație externă a mandatului său. Pentru Steinmeier, cinci ani mai târziu, Polonia nu este nici măcar în primele șapte destinații de la preluarea postului. Noul președinte federal de deplasează la Varșovia abia la două luni de la inaugurare. În Polonia, guvernează un partid populist de dreapta, Partidul Legii și Dreptății (PiS), al lui Jaroslav Kaczyński. La vizita lui Gauck de acum cinci ani, la Varșovia erau încă la putere liberalii conduși de Donald Tusk iar președintele de atunci, Bronisław Komorowski, era un pro-european convins.

Vecinătate rece

Între timp, raporturile de putere s-au schimbat radical în Polonia. Forțele liberale sunt marginalizate în parlament. Polonia este guvernată de fapt de liderul PiS Kaczyński, care nu-și ascunde reținerile față de Bruxelles și Berlin. Președintele Andrzej Duda și premiera Beata Szydło dansează după cum le cântă Kaczyński. Iar formațiunea PiS pune pe primul loc politica internă, în detrimentul celei externe.

De la venirea la putere a acestora, relațiile de vecinătate ale Poloniei s-au răcit considerabil. În special cele cu Germania. Naționalistul de dreapta Kaczyński joacă de câte ori are ocazia cartea anti-germană pentru a puncta pe plan intern. Berlinul a investit mult pentru o deescaladare a tensiunilor din toamna lui 2015 încoace. Guvernanții germani se abțin să critice în public respectarea inadecvată în Polonia a principiilor statului de drept, libertății presei și de adunare, dar și politica restrictivă pentru refugiați. Și Steinmeier a adoptat poziții similare la vizitele sale anterioare la Varșovia, în calitate de ministru de Externe. În spatele ușilor închise însă, susțin diplomații, lucrurile sunt abordate mult mai direct.

Semnale clare

Vizita târzie a lui Steinmeier în calitate de președinte federal este de asemenea un semnal clar la adresa Poloniei: sub domnia lui Kaczyński, țara și-a pierdut mult din influența deținută în UE. Pentru Steinmeier, Polonia vine după Grecia sau Palestina. Dar Berlinul nu vrea să renunțe la vecinul său. Pentru Germania este important să aibă cât mai mulți aliați la viitoarele negocieri de Brexit, care se anunță foarte dificile. O țară cu aproape 40 de milioane de locuitori, Polonia poate juca un rol important în dezbaterea lansată de Emanuel Macron și Angela Merkel privind viitorul UE și al tratatelorn comunitare.

Berlinul caută deci să deschidă noi ferestre de dialog cu Varșovia și încearcă să mențină discuțiile și vizitele bilaterale, în ciuda tuturor neînțelegerilor. Și de aceea, târgul de carte de la Varșovia, la care Germania este anul acesta oaspetele special, este o ocazie ideală pentru vizita noului președintel german. Se speră că măcar cultura să le reamintească celor două țări de valorile lor comune. Problemele politice actuale nu ar urma să fie abordate la întâlnirea dintre președinții Steinmeier și Duda.

Întrebări despre vecini

Impulsuri pozitive ar putea furniza soția președintelui polonez. Agata Duda-Kornhäuser s-a implicat ani la rând în schimburile de experiență școlare polono-germane, în calitate de profesoară de germană. Un astfel de aport ar fi de dorit, pentru că răceala dintre politicieni se reflectă și asupra atmosferei din rândul populației. Un lucru dovedit de un studiu publicat recent al Institutului polonez pentru afaceri publice din Varșovia.

64% dintre polonezii chestionați cred în continuare că relațiile cu Germania sunt bune sau foarte bune (în anul 2000 erau 77%), dar simultan sporesc grijile privind viitorul acestor legături. Doar 31% dintre polonezi cred că o Germanie puternică este benefică Poloniei. Și doar 50% cred că Germania are o influență pozitivă asupra integrării europene și crizei din zona Euro. Tot mai mulți polonezi se declară nesiguri și răspund cu "nu știu" - o urmare a atmosferei anti-germane tot mai pronunțate, cred cercetătorii. "Dacă retorica anti-germană va lua amploare, cei nehotărâți ar putea trece în tabăra celor cu vederi negative", susține Agnieszka Łada, autoarea studiului.

Între neajutorare și o ofensivă de șarm

Aceste tendințe neliniștitoare ar putea fi abordate în cadrul vizitei lui Steinmeier. Planul este însă altul: la întâlnirea de o oră dintre Steinmeier și Duda de la Palatul Prezidențial de la Varșovia se vor discuta teme ca: situația din UE după alegerile din Olanda și Franța, soldate cu victorii ale taberei pro-europene; conflictele din Siria și Ucraina; sancțiunile impuse Rusiei.

Pe aceste subiecte din urmă, cele două state au poziții comune. Potrivit Constituției, Duda are un cuvânt de spus în politica externă și de securitate. În realitatea politică însă, el este considerat doar unul din aghiotanții lui Kaczyński. Iar acesta din urmă prioritizează în mod clar interesele de politică internă.

Duda a avut însă recent și o inițiativă proprie: un referendum privind modificarea Constituției. Dar nu este încă clar dacă este vorba de o emancipare reușită a tânărului președinte sau doar o altă oportunitate de profit pentru obiectivele interne ale lui Kaczyński.

Autori: Paul Flückiger, Rosalia Romaniec