Berlin: Moldovenii, pe primul loc privind solicitările de azil | Moldova | DW | 04.11.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Berlin: Moldovenii, pe primul loc privind solicitările de azil

În ultima perioadă tot mai mulți moldovenii solicită azil în capitala Germaniei, Berlin. Doar în luna septembrie 2021 au fost înregistrate peste 600 de cereri.

„Oranienburger Strasse 285. La această adresă din cartierul Reinickendorf, din nordul Berlinului, poți vedea multe autobuze cu numere moldovenești. Aici se află centrul de primire și înregistrare iniţială a celor care solicită statutul de refugiat. După două zile de drum, aici sosesc zeci de cetățeni ai Republicii Moldova cu solicitarea de azil în Germania”.

Așa începe un reportaj realizat de redacția rusă a Deutsche Welle, care descrie acest fenomen, devenit subiect de presă în Berlin și care a generat o mulțime de știri false. Una din acestea, care a fost infirmată chiar de președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, titra că moldovenii pot pierde din această cauză chiar și regimul liberalizat de vize cu UE. Între timp, moldovenii continuă să vină la Berlin, iar principalul motiv ar fi legislația îngăduitoare a Germaniei față de solicitanții de azil, care le permite moldovenilor să beneficieze de facilități cum ar fi, bani de buzunar.

De ce solicită moldovenii azil în Germania?

Autobuzele din Moldova ajung de obicei noaptea, iar majoritatea moldovenilor așteaptă dimineața pentru a depune cerere. În această vară, autoritățile de la Berlin au declarat că fac față cu greu numărului mare de migranți din Republica Moldova. „Centrul de înregistrare și căminul pentru nou-veniți sunt situate la marginea parcului din cartier. Pe aleea care duce din parc spre metrou, fiecare a doua familie vorbește moldovenește și aproape toți refuză să acorde un interviu”, scrie Vladimir Esipov de la redacția rusă DW.

Sascha Langenbach, purtătorul de cuvânt al Oficiului de Stat pentru Afacerile Refugiaților din Berlin, susține că acest fenomen a luat amploare de la începutul verii acestui an, iar în septembrie din 1993 de cereri de azil, 634 erau din partea moldovenilor, ceea ce constituie 32% din totalul de solicitări.

Berlin | Asylbewerber aus Moldau

Sascha Langenbach

„În ultimele 12 luni, 4616 cetățeni moldoveni au solicitat azil. Unii o fac pentru a doua sau a treia oară în câțiva ani. O parte dintre solicitanții de azil sunt redirecționați către alte state federale (de exemplu, Bavaria). Noi cunoaștem de la traducători sau de la reprezentații altor servicii sociale că situația economică precară de acasă și problemele din sistemul de sănătate sunt folosite ca o oportunitate de a veni în Europa de Vest. Din câte cunoaștem, Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați, care este responsabil de aceste probleme, procesează cererile rapid, în decurs de câteva săptămâni. Cu toate acestea, solicitanții au în continuare posibilitatea de a se opune deciziei sau de a prezenta motive întemeiate, care ar permite o ședere mai lungă în Germania. Șederea în unitatea de cazare din Berlin nu durează mai mult de trei luni. Noi nu avem informații dacă cel puțin o cerere de azil din partea cetățenilor Republicii Moldova a fost acceptată”, a declarat pentru redacția noastră, Sascha Langenbach.

Cereri de azil: un motiv cazare și bani de buzunar

Cererile moldovenilor de azil sunt examinate conform legislației germane, dar majoritatea acestora sunt respinse pentru că Republica Moldova nu este o țară inclusă în lista statelor cu un risc sporit de instabilitate sau afectată de război. Astfel, se pare că unicul motiv sunt beneficiile pe care le au moldovenii în timp ce așteaptă răspunsul la cerere, dar și interesele unor grupuri care duc moldovenii la muncă în Germania.

„Migranții primesc beneficii în temeiul Legii privind prestațiile pentru solicitanții de azil. Aceasta înseamnă că inițial li se oferă cazare timp de patru săptămâni, unde li se asigură hrana de trei ori pe zi. Există și bani de buzunar: 146 de euro pe lună pentru adulți și între 104 și 130 de euro pentru copii, în funcție de vârstă. Pentru persoanele care trebuie să-și găsească cazare, suma este mai mare - cca. 350 euro. Există, de asemenea, dreptul la îngrijire medicală de bază”, susține Sascha Langenbach.

Angela Mutruc

Angela Mutruc

Angela Mutruc, președinta Asociației de prietenie moldo-germană din Berlin, este de părere că acest fenomen are mai mult un caracter meschin și nu reprezintă majoritatea moldovenilor din Germania.

„Eu sunt angajata unei organizații a Bisericii Catolice din Berlin, în cadrul căreia există serviciul care se ocupă de primirea actelor pentru cererile de azil de la cetățenii străini. În ultimul timp, colegii de la această organizație mi-au confirmat că într-adevăr mulți moldoveni sunt veniți aici pentru a depune actele. Oamenii care vin nu ne spun de ce vin. Presupunem că există în Republica Moldova structuri ilegale, care îi îndeamnă pe acești oameni să vină încoace. Am cunoscut o familie de romi din Drochia, care au spus că ei în Moldova nu pot să trăiască din motive politice. Probabil sunt învățați să vorbească așa. Cererile de azil durează foarte mult timp, iar în perioada de pandemie acestea durau chiar și 3-4 luni. Erau cazuri când oamenii încasau banii pe această perioadă și se întorceau înapoi. Eu văd aceasta ca un fel de turism al migraților”, a declarat pentru DW moldoveanca stabilită la Berlin.

Moldova nu poate pierde regimul liberalizat de vize cu UE

În cadrul vizitei președintelui Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, la Chişinău, în mass-media a apărut o informație, conform căreia Moldova ar risca să piardă regimul liberalizat de vize cu UE din cauza numărului mare de șederi ilegale și a numărului considerabil de cereri nefondate de azil.

Întrebat despre aceasta de reporterul DW la conferința de presă comună a președinților Maia Sandu și Frank-Walter Steinmeier, oaspetele german a spus că, după ce a aterizat la Chișinău, a reușit să contacteze Ministerul federal de Interne, care i-a confirmat că este o știre falsă.

De aceeași părere sunt și analiștii de la Chișinău, care susțin că nu există motive întemeiate, pentru care ar putea fi anulat regimul de călătorii fără vize al cetățenilor R. Moldova în UE.