1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Benedict al XVI-lea admite că a făcut o declarație falsă

24 ianuarie 2022

Fostul Papă Benedict al XVI-lea a corectat o afirmație importantă din raportul privind abuzurile de la München. Contrar declarațiilor sale anterioare, acesta a participat la reuniunea ordinariatului din 15 ianuarie 1980.

https://p.dw.com/p/460B6
Papa Benedict al XVI-lea
Imagine: Sven Simon/imago images

Totuși, greşeala din afirmaţiile sale anterioare "nu a fost făcută cu rea intenție", ci ar fi fost rezultatul unei inadvertențe în "prelucrarea editorială a declarației sale", situație pe care fostul suveran pontif o regretă și pentru care cere să fie scuzat. 

Cu toate acestea, Benedict al XVI-lea subliniază că în cadrul întâlnirii respective nu s-a decis asupra unei misiuni pastorale pentru preotul în cauză, ci doar s-a dat curs solicitării de a-l găzdui pe bărbat în timpul tratamentului terapeutic la München. Benedict al XVI-lea vrea să explice cum s-a ajuns la această omisiune în declarația sa, a afirmat secretarul său particular, arhiepiscopul Georg Gänswein, pentru Agenţia Catolică de Ştiri (KNA). 

Într-un raport publicat joia trecută de firma de avocatură Westpfahl Spilker Wastl (WSW), se arată că Joseph Ratzinger s-ar fi comportat incorect ca arhiepiscop de München în patru cazuri. Experții au exprimat îndoieli considerabile cu privire la declarațiile sale referitoare la un caz exploziv în care a fost implicat un recidivist. 

Cardinalul Ratzinger în 1982
Cardinalul Ratzinger în 1982Imagine: picture alliance / --/dpa

La conferința ordinariatului din ianuarie 1980, s-a pus problema admiterii acestui preot din dieceza de Essen în arhidieceza de München. În prima sa declarație la audiere, Benedict al XVI-lea negase că ar fi participat la întâlnire. 

Reacția fostului suveran pontif vine în contextul unei noi expertize privind abuzurile sexuale din Arhiepiscopia de München și Freising, în care sunt aduse acuzații grave la adresa Papei Benedict al XVI-lea.

În timpul cât a fost arhiepiscop de München, cardinalul de atunci Joseph Ratzinger, care avea să devină mai târziu Papa Benedict al XVI-lea, ar fi admis cu bună știință, "cu un grad ridicat de probabilitate", ca făptaşii de abuzuri să facă pastoraţie și ar fi încercat să escamoteze realitatea – subliniază firma de avocatură Westpfahl Spilker Wastl (WSW) în evaluarea elaborată la cererea diecezei. Experții îl acuză pe Ratzinger de comportament necorespunzător în patru cazuri.

Între 1945 și 2019, cel puțin 497 de copii și tineri au fost abuzați sexual de către preoți, diaconi sau alți angajați ai bisericii din dieceza catolică, potrivit studiului prezentat joi. Firma de avocatură subliniază că au existat cel puțin 235 de presupuși făptuitori, dintre care 173 de preoți. Cu toate acestea este de presupus că există un număr considerabil mai mare de cazuri neraportate. 

Expertul Ulrich Wastl a numit concluziile drept un "bilanț al groazei", iar o Matthias Katsch, purtătorul de cuvânt al inițiativei victimelor "Eckiger Tisch", a vorbit despre un "șoc istoric" pentru Biserica Catolică.

Potrivit secretarului său particular Georg Gänswein, Benedict, acum în vârstă de 94 de ani, regretă abuzurile comise asupra minorilor de către angajații bisericii. Benedict și-a exprimat "rușinea și regretul", așa cum a mai făcut-o de mai multe ori și și-a reînnoit "rugăciunea pentru toate victimele", a declarat Gänswein, joi, citat de portalul media "Vatican News".

Raportul de aproape 2000 de pagini afirmă că 40 de clerici au continuat să fie activi în domeniul pastoral chiar și după cazuri de abuz sau că acest lucru a fost tolerat. În cazul a 18 dintre ei, acest lucru a avut loc chiar după "condamnări relevante", a atras atenţia  avocatul Martin Pusch. În cazul a 43 de clerici nu s-au luat "măsurile necesare cu caracter de sancțiune".

În opinia avocaților, episcopii și vicarii generali din capitala Bavariei, deci implicit Papa Benedict al XVI-lea, care a fost arhiepiscop de München și Freising între 1977 și 1982, sunt principalii responsabili pentru cele întâmplate. 

Unul dintre aceste cazuri se referă la un preot care a fost condamnat pentru abuzuri în străinătate, iar un altul se referă la cazul bine cunoscut al unui preot din Essen care, în ciuda incidentelor din Renania de Nord-Westfalia, a lucrat din nou ca pastor cu copii și tineri în Bavaria.

Raportul îl acuză, de asemenea, pe succesorul direct al lui Ratzinger în funcția de arhiepiscop de München, cardinalul Friedrich Wetter, de comportament inadecvat în 21 de cazuri. Wetter nu a negat cazurile, dar a negat comportamentul nepotrivit din partea sa. Actualul arhiepiscop, cardinalul Reinhard Marx, este acuzat de comportament inadecvat în două cazuri.

vd (dpa, kna)