Barguti, Fatah şi terorismul palestinian

La cârma Fatah au fost propulsaţi o serie de activişti tineri, între care şi Marvan Barguti, care a fost condamnat în justiţie pentru diverse acţiuni teroriste, fiind în prezent deţinut în Israel. Va trebui el eliberat? Pe această temă a izbucnit o amplă controversă la Ierusalim.

O aprigă dispută a început în Israel pe tema propunerii unor demnitari politici de stânga, de a se proceda la eliberarea lui Marvan Barguti, după alegerea acestuia în forul de conducere al grupării palestiniene Fatah. Barguti s-a făcut vinovat de organizarea unei serii de atentate teroriste soldate cu morţi şi răniţi, fiind capturat în anul 2002 de către israelieni, judecat şi condamnat la 5 sentinţe de închisoare pe viaţă.

În urma succesului său electoral, obţinut în absenţă la Betleem, la congresul organizaţiei Fatah, diverşi lideri ai grupării palestiniene au lansat statului evreu un apel, cerând amnistierea lui Barguti.

Solicitarea a fost prompt acceptată de ministrul muncii şi industriei, Beniamin Ben-Eliezer, fostul lider al stângii israeliene. Potrivit lui, Barguti ar fi „singurul lider palestinian capabil să adopte decizii importante care să fie acceptate de către restul palestinienilor".

Replica celorlalte partide, de centru-stânga, de centru şi de dreapta n-a întârziat defel. Ministrul sportului şi culturii, Limor Livnat, de la principala formaţiune guvernamentală, Likud, a respins şi cererea palestiniană, şi intervenţia colegului ei de cabinet de la partidul muncii. Ea a calificat declaraţia lui Ben-Eliezer drept „păgubitoare", iar pe Barguti drept „un individ periculos".

Dar chiar şi lidera opoziţiei de centru-stânga, Tzipi Livni, de la Kadima, a respins propunerea palestiniană, reliefând că Barguti este un ucigaş, a cărui virtuală punere în libertate n-ar promova câtuşi de puţin pacea. „Barguti", a spus ea textual, „este un asasin, iar faptul că palestinienii l-au ales fără ca în Israel să existe vreo persoană care să-l considere efectiv drept un partener nu e un motiv spre a i se ierta crimele".

În termeni similari s-au pronunţat şi liderii formaţiunilor de dreapta, în opinia cărora Barguti nu e decât un terorist cu mâinile pătate de sânge, care, ca atare, nu poate fi eliberat.

Sub conducerea fostului lider al Fatah, al OEP şi al autonomiei palestiniene, Yasser Arafat, tânărul Marvan Barguti devenise creierul celei de-a doua intifade, răscoala palestiniană izbucnită în anul 2000.

Faima lui este atât de mare, încât nu puţini palestinieni cred că îi va succeda la putere actualului preşedinte palestinian.

Pe de altă parte, includerea sa şi a altor foşti lideri ai forţelor de securitate palestiniene în conducerea Fatah nu înseamnă, potrivit unor analişti israelieni, că principala grupare a OEP s-ar fi descotorosit de vechea gardă spre a se mântui de corupţie sau spre a se modera printr-o despărţire netă de terorism. La Betleem au fost adoptate varii hotărâri privind păstrarea în vigoare a opţiunii continuării luptei armate anti-israeliene. Iar tinerii cooptaţi la conducere, precum foştii şefi de servicii secrete Mohamed Dahlan şi Djibril Rajoub nu s-au distins în trecut prin cariere nepătate de acuzaţii de corupţie.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident