Lipsa totala a reglementarii profesionale
Intr-o tara occidentala, echivalentul CNA-ului romanesc someaza – a se citi nu are de lucru. Luand Germania ca exemplu, Landesanstalten fur Medien se ocupa de acordarea de licente si cam atat. Desi aceste institutii sunt investite cu putere de sanctiune si monitorizare, controlul efectiv al mediilor de informare este lasat chiar in seama acestora. Der Deutsche Presserat (Consiliul german al presei) este responsabil de monitorizarea aparitiilor din massmedia, iar acest organism este format din reprezentanti ai diferitelor trusturi, publicatii etc. care participa VOLUNTAR la aceasta forma de AUTOREGLEMENTARE.
Codul presei germane a fost elaborat de jurnalisti, nu de manageri si nici de institutii de stat. Nu de redactori sefi, ci de cei care fac – ceea ce se presupune ca face orice ziarist – teren. Acest document detaliaza normele de comportament al jurnalistului activ in Germania in toate situatiile intalnite de-a lungul istoriei pe teren si a fost asumat tot VOLUNTAR de toate mediile de informare din aceasta tara. Citez din normele de aplicare a prevederilor de la articolul 11:
Cine face ordine?
Desigur ca presa germana nu e sfanta, departe de mine acest gand. Dar injosirea unor oameni ore in sir pe post nu se intampla. Iar mecanismul de sanctionare a diferitelor scapari mediatice introdus de acest Consiliu al Presei mizeaza pe cel mai de pret bun al jurnalistului care lucreaza in Germania: propriul nume. Daca membrii Consiliului sesizeaza o incalcare a codului deontologic, masura punitiva este cat se poate de simpla: recunoasterea prin publicare/difuzare a greselii comise intr-un spatiu/interval orar hotarat de Consiliu. Rusinea, frica de a fi dezamagit publicul si stirbirea renumelui propriu in fata concurentei – acestea sunt haturile care tin in frau presa germana.
In Romania, site-ul CNA intampina vizitatorul astfel: “Consiliului Naţional al Audiovizualului este garant al interesului public şi unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale”. La Consiliul german, printre obiectivele sale de activitate se numara “ pastrarea renumelui si imaginii presei germane”. – Cum a fost garantat interesul bietilor oameni implicati in tragedia de la Scanteia si vrea oare CNA sa imbunatateasca imaginea presei romanesti?
In Romania, site-ul CRP se deschide cu un comunicat in care presa se plange ca “ distribuitorul de presa Network Press Concept, fostul Rodipet, continua sa incalce flagrant prevederile contractului de privatizare si prevederile protocolului cu CRP”. Mi-a luat atat de mult sa gasesc codul deontologic (de nivelul primului curs de la facultatea de jurnalism) incat am crezut ca el nu exista de fel. La Consiliul german, codul presei este unul din butoanele meniului principal de navigare pe site. – Care este atunci preocuparea principala a CRP: banul sau calitatea produsului jurnalistic?
Drama victimelor de la Scanteia poate avea efecte dincolo de sfera familiilor indoliate. Este datoria statutara a autoritatilor si datoria morala a presei care le-a calcat intimitatea in picioare sa schimbe ceva. Un asemenea episod nu are voie sa se mai intample. Daca nu va fi asa, atunci suferinta lor cauzata de mediatizarea la nivel national va fi fost in zadar...
Autor: Laurentiu Diaconu-Colintineanu
Redactor: Robert Schwartz
Pagini 1 | 2 | Articol complet