Balcanii de Vest și Grecia: Întărirea colaborării regionale | Europa | DW | 19.02.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Balcanii de Vest și Grecia: Întărirea colaborării regionale

Grecia și țările din Balcanii de Vest vor să colaboreze mai strâns. Sunt multe de făcut. Iar vechile conflicte pun piedici în fața realizărilor importante.

Statuia lui Alexandru cel Mare la Salonic(Getty Images/AFP/S. Mitrolidis)

Statuia lui Alexandru cel Mare la Salonic

O nouă autostradă traversează Grecia până aproape de granița cu Albania. Se oprește aici, așteptând legătura dinspre țara vecină. Dar de partea albaneză proiectele de infrastructură rutieră evoluează foarte lent, cu toate că tocmai lipsa acestora stopează creșterea economică. Un exemplu cu putere simbolică. Grecia este cel mai important partener economic, nu numai pentru Albania, ci și pentru Macedonia de Nord. Cu toate acestea a fost inaugurată doar de câteva luni ruta aeriană între Atena și Skopje. Tratatul Prespa, prin care Grecia și Macedonia au pus capăt disputei legate de numele fostei republici iugoslave, este considerat un progres. Și cu toate acestea, pentru Balcanii de Vest și Grecia, tratatul istoric rămâne o excepție.

Întărirea rețelelor regionale

Problemele din regiune sunt un fenomen al ultimilor 100 de ani. Din antichitate și până la destrămarea Imperiului Otoman, zona a însemnat o importantă rețea culturală și comercială. Mai ales Salonic, orașul din nordul Greciei, era un renumit centru cosmopolit. Actualul primar, Giannis Boutaris, dorește să redobândească acest statut pentru orașul său. Datorită angajamentului său există acum și o rută aeriană între Salonic și Istanbul. În timp ce premierul Alexis Tsipras avea încă dubii cu privire la integrarea Macedoniei de Nord în politica sa deschisă față de Balcani, omologul său de la Skopje, Zoran Zaev, își petrecea revelionul la Salonic, ca invitat privat al primarului. 

Primarul orașului Salonic, Giannis Boutaris (DW)

Primarul orașului Salonic, Giannis Boutaris

Multe regiuni acționează între timp independent de atitudinea guvernelor, luând problemele în propriile mâini. La fel face și Shpend Ahmeti, primarul capitalei kosovare, Priștina. ”Orașele din regiune colaborează mult mai bine decât guvernele naționale”, a declarat Ahmeti la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul primului Forum Regional de la Salonic, o inițiativă menită să întărească cooperarea regională între Grecia și Balcani. ”În calitate de primari, ne confruntăm direct cu problemele oamenilor. Avem grijă de nevoile de bază ale oamenilor”. 

Priștina și Salonic se află la numai trei ore distanță cu mașina. ”Atunci când mă plimb prin Salonic, mă recunosc mulți oameni din Kosovo. Ei vin aici la cumpărături.” Același lucru e valabil în Macedonia de Nord. Salonicul este mai aproape de Skopje decât de Atena. Dar provocările din regiune sunt multiple. Dezvoltarea infrastructurii, simplificarea procedeelor de obținere a vizei, colaborarea cu privire la teme ca mediul sau managementul deșeurilor, discutarea istoriei comune. Avantajele sunt la îndemână, dar inițiativele pentru activarea potențialului se mișcă foarte lent.

"Această regiune aparține Europei"

În 2003, a avut loc la Porto Carras, circa 100 km la sud de Salonic, un summit european. În acea vreme, Grecia deținea președinția Consiliului UE. Statelor participante din Balcanii de Vest li s-a pus în vedere atunci aderarea la UE, cu condiția să introducă reforme după model european. Declarația de la finalul acestui eveniment a rămas cunoscută ca ”Agenda de la Salonic”. De atunci au trecut 16 ani. Reformele necesare au rămas în mare parte nerealizate. Chiar și Grecia a fost nevoită să învețe în timpul crizei că aderarea la Uniunea Europeană nu înseamnă automat sfârșitul tuturor problemelor.

Fostul premier al Greciei, Georgios Papandreou, era în 2003 ministru de externe. ”Pe perioada președinției Consiliului UE, Uniunea Europeană a declarat pentru prima dată că regiunea aparține Europei”, a specificat Papandreou într-un interviu pentru DW. Grecia ar putea prelua un rol important în regiune, în calitate de membru UE cu experiență, spune acesta. ”Trebuie să luăm acum problema în propriile mâini, să credem în noi și să avem încredere că putem progresa împreună”. Papandreou speră la un nou început, la cooperare intensă și la o atitudine deschisă din ambele părți. 

Creștere economică cu ajutorul Greciei

Profesor de economie Christos Nikas (DW/A. Feilcke)

Profesorul de economie Christos Nikas

Dar în realitate, lucrurile sunt mai dificile. Atmosfera este dominată de conflicte politice, așa cum se vede din nou în contextul disputei pentru granița dintre Kosovo și Serbia. Profesorul grec de economie, Christos Nikas, privește cu îngrijorare la țările vecine: ”Competența economică a țărilor din Balcanii de Vest este dezamăgitoare. Situația economică este mult mai proastă decât în state membre UE cum ar fi Ungaria sau Cehia. Motivul principal este că, după destrămarea Iugoslaviei, relațiile comerciale între ele au încetat. Au încercat să se impună pe piețe pe care nu aveau nicio șansă.”

În același timp, instituțiile răspunzătoare nu sunt de încredere: o altă frâna în fața creșterii economice, spune Nikas. Și de aceea, dialogul între țările respective este un prim pas important. Nikas adaugă că statele din regiune a putea învăța de la greșelile pe care le-a făcut Grecia în domeniul economic. Dar Grecia nu e utilă numai din acest punct de vedere: ”Putem ajuta la rezolvarea problemelor și putem sprijini aceste țări să se integreze în UE.”

Economia pe roate rezolvă totul?

Noul panou la granița dintre Grecia și Macedonia de Nord (Government Republic of North Macedonia)

Noul panou la granița dintre Grecia și Macedonia de Nord

Pentru țările din Balcanii de Vest, marele țel rămâne legătura cu occidentul. Mai ales Tratatul Prespa a redeschis subiectul posibilelor aderări la UE. Pentru că odată cu încetarea disputei referitoare la nume, Grecia nu numai că a încetat să blocheze aderarea Macedoniei de Nord la NATO, dar a și lăsat ușa deschisă către o posibilă aderare a țării la UE. 

Dar Uniunea Europeană este reticentă cu privire la noi membri. În special țările din Balcanii de Vest nu au o imagine prea bună nici la Berlin și nici la Bruxelles, din cauza situației economice și politice. Dusan Relijc, șeful Biroului de la Bruxelles al Fundației pentru Știință și Politică (SWP), spune că statele Balcanilor de Vest sunt subevaluate: ”Relațiile cu Balcanii de Vest nu sunt o pierdere pentru economie. Dimpotrivă. În ultimii 10 ani, Uniunea Europeana a câștigat 100 de miliarde de euro de pe urma comerțului cu cele șase state sud-est europene.”

Întâlnirea de la Salonic ar putea însemna startul unei noi colaborări în regiune. Cert este că de un avânt economic în Grecia și în Balcanii de Vest ar profita și Europa occidentală.