1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Aș vrea să dorm și să nu mă mai trezesc" (Spotmedia)

18 iunie 2021

Un copil din trei a dezvoltat stări de anxietate. Cum recunoaştem urmele tăcute pe care pandemia le-a lăsat asupra copiilor noștri?

https://p.dw.com/p/3v8ko
O adolescentă care se ghemuiește în spatele unui zid
Imagine: picture-alliance/Photoshot

Are 16 ani și nu poate să își amintească în ce zi a început toată această stare care o face să se taie din când în când, ca să își simtă corpul.

Sunt cazuri de adolescente care au ajuns în ultimele luni la spital cu intoxicație voluntară. Adică tentative de suicid. Copiii mai mici au ajuns la urgențe cu o patologie care mimează dureri coronariene, accidente vasculare sau diverse patologii ale bunicilor cu care stau.

Sunt urme pe care pandemia le-a lăsat asupra copiilor și pe care părinții nu le văd, pentru că și vederea lor e obturată de propriile tristeți și anxietăți, pe care le-au dezvoltat într-un an împovărător.

“Americanii au anexat fișelor copiilor care se prezintă la urgențe un chestionar, pentru a identifica acei copii care au elemente de anxietate și depresie. Cei mai mulți dintre acești copii emit tot felul de semnale disperate, pe care noi, adulții, nu le percepem.

Nu trebuie să fie rezultate școlare catastrofale, ca să începem să ne gândim că e ceva anormal cu copilul. Mi-au scris părinți care au observat comportamente complet nemaiîntâlnite la adolescenții lor.

Lucrurile par un pic scăpate din mână, pentru că noi, adulții, am început și noi să fim mai triști, dacă ne uităm la o altă analiză, aproape un sfert dintre cei care lucrează de acasă au depresie”, spunea medicul pediatru Mihai Craiu, într-o dezbatere online organizată de Salvați Copiii România.

Nu e o situație specifică României.

Pandemia a schimbat peste noapte viețile copiilor din întrega lume, fără ca aceștia să fie echipați emotional pentru a putea face față atât anxietății de boală, cât și renunțării la ce le era familiar, pentru ca ei și părinții, bunicii lor să nu se îmbolnăvească și să să moară.

Citiți materialul integral AICI