Autoritatea electorală din Moldova taie șansele diasporei de a influența votul la alegerile din 11 iulie | Moldova | DW | 08.06.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Autoritatea electorală din Moldova taie șansele diasporei de a influența votul la alegerile din 11 iulie

La Chișinău, pro-europenii luptă în stradă pentru deschiderea mai multor secții de votare în afara țării la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

Proteste la Chișinău alegeri anticipate iulie 2021

Proteste la Chișinău față de deschiderea a prea puține secții de votare în afara țării

Comisia Electorală Centrală, dominată de membri loiali guvernării expirate, controlate de fostul președinte pro-rus Igor Dodon, a decis sâmbătă deschiderea a numai 139 de secții de votare în afara țării. Asta în condițiile în care Ministerul de Externe a cerut 191 de secții pentru diaspora.

Vot covârșitor în favoarea pro-europenilor

La alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, câștigate de Maia Sandu, moldovenii din întreaga lume au făcut, în pofida pandemiei, cozi de sute de metri la puținele secții de votare deschise în străinătate. Unii au făcut chiar și 1000 de kilometri ca să poată vota, au stat o zi întreagă la coadă iar când le-a venit rândul să voteze au fost anunțați că s-au terminat buletinele de vot. Chiar și așa, în turul doi al alegerilor prezidențiale au votat peste 260.000 de moldoveni din afara țării iar votul lor a fost covârșitor în favoarea Maiei Sandu.

Pe 26 mai s-a încheiat înregistrarea prealabilă a reprezentanților diasporei pentru alegerile anticipate din 11 iulie – un mecanism stabilit de autoritatea electorală centrală pentru a determina geografia secțiilor de votare în ziua scrutinului. Peste 100.000 de alegători s-au înregistrat prealabil online, pentru a ajuta autoritățile să înțeleagă care sunt țările și orașele unde sunt concentrați cei mai mulți moldoveni. Aceasta înseamnă cu 60.000 de moldoveni înregistrați prealabil mai mult decât la alegerile prezidențiale din 2020.

Autoritatea electorală a ignorat însă acești indicatori, ceea ce a generat furia membrilor și susținătorilor partidelor pro-europene. Luni și marți, aceștia au organizat proteste zgomotoase în fața Comisiei Electorale Centrale, care, pentru a calma spiritele, și-a revizuit marți decizia controversată de sâmbătă – în loc de 139 de secții de votare în străinătate, CEC a decis să deschidă cu 7 secții în plus, adică 146. Nici de această dată membrii CEC nu au ținut cont de solicitarea reprezentantului Ministerului de Externe, Eugeniu Revenco, de a suplimenta măcar numărul secțiilor de votare la Londra, Paris și în nordul Italiei. Unii membri ai Comisiei Electorale Centrale s-au opus modificării formale a deciziei de sâmbătă, care a generat proteste, iar președintele CEC, Dorin Cimil, a cerut să le fie închis microfonul în timp ce își expuneau punctul de vedere.

Proteste la Chișinău alegeri anticipate 2021

Proteste la Chișinău: oamenii cer deschiderea de mai multe secții de votare pentru diaspora

În schimb, CEC creează condiții pentru vot în Rusia

În schimb, CEC a revizuit geografia secțiilor de votare din Rusia. La anticipatele din 11 iulie, acolo vor fi deschise tot 17 secții (ca la alegerile prezidențiale din 2020), doar că acestea vor fi concentrate la Moscova și în împrejurimi. Secțiile de votare din Rusia la care la scrutinul prezidențial a participat un număr mic de alegători au fost strămutate, pentru a le face mai accesibile.

Atitudinea autorității electorale centrale față de diaspora a fost denunțată public de președinta Maia Sandu. Ea a spus că ceea ce a făcut CEC „este o batjocură față de sutele de mii de cetățeni care vor să voteze și o încălcare sfidătoare a legii”: „Majoritatea dodonistă din CEC a mers iarăși împotriva poporului și a încălcat criteriile legale ce stau la baza stabilirii numărului de secții de votare în afara țării. Cozile din alegerile prezidențiale, insuficiența buletinelor de vot, numărul mare de înregistrări prealabile au arătat clar necesitatea creșterii numărului secțiilor de votare peste hotare”, a reacționat șefa statului.

Ministerul de Externe de la Chișinău a ținut să precizeze luni că CEC nu și-a coordonat cu ministerul decizia privind deschiderea unui număr atât de mic de secții de votare în afara țării, iar premierul interimar Aureliu Ciocoi a asigurat că Guvernul are posibilitatea să organizeze și să finanțeze deschiderea în străinătate a 191 de secții pentru diaspora. A doua zi însă, marți, CEC a neglijat această poziție a Guvernului.

A reacționat și avocatul poporului, Maia Bănărescu. Ea a atenționat asupra pericolului încălcării dreptului fundamental al cetățenilor moldoveni din diaspora la vot. Potrivit ei, „dreptul de vot şi dreptul de a fi ales este garantat și de tratatele internaționale la care Moldova este parte”.

Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate au anunțat că vor contesta la Curtea de Apel decizia de marți a CEC privind deschiderea a numai 146 de secții de votare în străinătate.

Proteste la Chișinău alegeri anticipate iulie 2021

Proteste la Chișinău: oamenii cer deschiderea de mai multe secții de votare pentru diaspora

SIS: CEC generează riscuri la adresa securității naționale

La rândul său, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a avertizat asupra generării de către CEC a „unor riscuri la adresa securității naționale”, în contextul deschiderii a trei secții de vot în regiunea transnistreană, controlată de regimul separatist pro-rus – una în comuna Corjova din raionul Dubăsari și două în municipiul Bender – localități „necontrolate efectiv de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și cu imposibilitate de intervenție în cazul apariției unor potențiale incidente”.

De asemenea, precizează SIS, „nu va putea fi asigurată activitatea imparțială și neinfluențată de structurile paramilitare ilegale de la Tiraspol a membrilor secțiilor de vot, prezența și securitatea observatorilor naționali și internaționali”.