1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Îşi pregătesc schemele pentru anticipate

1 aprilie 2021

Majoritatea parlamentară PSRM-Șor, controlată de pro-rusul Igor Dodon, a instituit stare de urgență pentru două luni în Moldova, ca să împiedice șefa statului să dizolve Parlamentul.

https://p.dw.com/p/3rTvL
Republica Moldova, alegeri
Vor mai avea loc alegeri anticipate în Republica Moldova?Imagine: Sergei Gapon/AFP/Getty Images

Prin impunerea stării de urgență nu a fost instituită nicio restricție de mobilitate în măsură să oprească răspândirea virusului COVID-19 sau să ajute medicii și spitalele. Pur și simplu a fost declarată stare de urgență pentru a-i oferi puteri suplimentare guvernului demisionar, subordonat cetățeanului fără nicio funcție oficială în stat Igor Dodon. Conform legii, „în perioada stării de urgenţă, Parlamentul nu poate fi dizolvat”. După votul din Parlament, Igor Dodon a plecat imediat la Moscova. Tot acolo a zburat și șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

Stare de urgență fără lockdown

„Această stare de urgență a fost instituită nu pentru a ajuta oamenii sau sistemul de sănătate, ci pentru ca ei să-și aranjeze lucrurile cu alegerile anticipate”, a remarcat deputatul democrat Monica Babuc.

Premierul în exercițiu Aureliu Ciocoi a recunoscut, de la tribuna Parlamentului, că nu există niciun plan de măsuri în legătură cu instituirea stării de urgență, dar a spus că un guvern demisionar, fără împuterniciri, nu poate face față pandemiei.

După instituirea stării de urgență, președintele Maia Sandu a spus că îi dă guvernului un scurt răgaz pentru a întreprinde măsuri care să conducă la diminuarea numărului de infectări și decese din cauza COVID, iar dacă nu se vor vedea rezultate în 2-3 săptămâni, va acționa.

Un grup de deputați nu poate cere instituirea stării de urgență

Conform Constituției, „starea de urgenţă se declară la propunerea preşedintelui Republicii Moldova sau a Guvernului”. Un executiv demisionar nu putea propune Parlamentului instituirea stării de urgență, așa că inițiativa a fost înregistrată de trei deputați socialiști, fapt ce contravine evident Legii Supreme, susțin juriștii. „În conformitate cu legea, avem doar doi subiecţi care pot iniţia introducerea stării de urgenţă. Aceşti subiecţi sunt preşedintele şi Guvernul plenipotenţiar. Vedem că în cazul acesta s-a purces la delegarea dreptului de introducere a stării de urgenţă unor deputaţi. Astfel de delegări nu sunt prevăzute de lege”, susține expertul în drept constitutional Teodor Cârnaţ.

Miercuri seară, în cadrul unei emisiuni televizate, Maia Sandu a dat asigurări că, în cazul în care Curtea Constituțională va stabili că au fost întrunite condițiile pentru dizolvarea actualului Parlament, cetățenii vor fi chemați foarte curând la urnele de vot în cadrul alegerilor anticipate: „Cea mai importantă sarcină pe care o am în fața cetățenilor este să dizolv acest parlament. Asta le-am promis la alegerile prezidențiale. Dacă Curtea Constituțională va constata că au fost întrunite circumstanțele pentru dizolvare, iar noi credem că aceste condiții au fost întrunite – atunci, foarte curând, o să avem alegeri anticipate și o să eliberăm țara din ghearele acestui sistem corupt”, a precizat șefa statului.

Potrivit ei, decizia socialiștilor de a institui stare de urgență este „o măsură disperată și goală” și are menirea de a amâna data alegerilor anticipate. „Este o încercare de a prelungi viața acestui Parlament și, în aceste luni, să-și mai dea legi care-i avantajează și care dăunează țării”, a spus Maia Sandu.

Cei din Platforma DA îi critică atât pe socialiștii care folosesc starea de urgență în scop politic, cât și pe adepții Maiei Sandu: „Un guvern demis cere atribuții mai mari decât poate duce, iar partidele “serioase” își arunca pisica în brațe unul altuia numai să nu răspundă pentru faptele lor. Care-i sensul înlocuirii unei stări excepționale de sănătate publică cu o altă situație de asediu în condițiile în care solicitantul acestui regim special nu are plan de acțiuni, nu știe cum își va folosi atribuțiile pe care le cere?”, se întreabă deputatul Platformei DA, Igor Munteanu.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.