Atena solicită Berlinului despăgubiri de război | Europa | DW | 19.04.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Atena solicită Berlinului despăgubiri de război

Parlamentul elen cere despăgubiri Germaniei pentru crimele comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, demers susţinut şi de opoziţie, chiar dacă nu in corpore. Comuniştii vorbesc de o tactică electorală.

"A fost o şedinţă parlamentară istorică", titra ziarul de stânga "Ethnos": Cu o mare majoritate, Parlamentul de la Atena a cerut premierului Alexis Tsipras să solicite Germaniei despăgubiri de război în valoare de 290 de miliarde de euro. Această sumă reiese din raportul prezentat de o comisiei de experţi, care a efectuat calculul la cererea legislativului în anul 2016. 

Comisia a ţinut cont în acest calcul de raportul dintre dolarul american şi drahmă, potrivit cursului valutar din anul 1938, a anunţat Triantafyllos Mitafidis, deputat din partea formaţiunii de guvernământ Syriza şi preşedinte al unei comisii parlamentare  speciale privind aceste despăgubiri. În discuţie sunt însă şi alte calcule posibile, care ţin cont de creşterea inflaţiei de la sfârşitului conflagraţiei mondiale şi până astăzi, a declarat Mitafidis la Atena pentru Deutsche Welle. 

Acum se aşteaptă următorii paşi la nivel politic. Ministerele de Externe şi Justiţie de la Atena vor formula în scris solicitările oficiale ale Greciei către guvernul federal de la Berlin, a menţionat Mitafidis. Când exact se va întâmpla acest lucru, nu e limpede. Deputatul elen a precizat însă că, dacă Germania va respinge cererea, atunci se va lua calea justiţiei. 

Independent de aceasta, politicienii greci vor să trezească şi atenţia opiniei publice germane, a adăugat Mitafidis: "Pe 2 mai, preşedintele Parlamentului, Nikos Voutsis, şi cu mine vom participa la Marşul Vieţii, între fostele lagăre de exterminare naziste Auschwitz şi Birkenau."

Alexis Tsipras în Parlamentul elen (Reuters/G. Baltas)

Alexis Tsipras în timpul votului din Parlamentul de la Atena

Strategie electorală?

Nu numai Syriza, formaţiunea de stânga aflată la guvernare în Grecia, ci, potrivit sondajelor, şi principala forţă de opoziţie, partidul conservator Nea Demokratia, social-democraţii din KINAL precum şi Uniunea de Centru au susţinut rezoluţia Parlamentului elen. Partidul Comunist al Greciei (KKE), o formaţiune puternică prin tradiţie, deşi, în 2016, a prezentat chiar în faţa Parlamentului European petiţia vizând despăgubirile de război pe care Germania ar trebui să le plătească Atenei, de astă dată nu a mai sprijinit noul demers. 

De ce? Foarte simplu, explică europarlamentarul Sotirios Zarianopoulos. "Faptul că guvernul Tsipras, după ce nu a făcut atâta vreme nimic, îşi aminteşte dintr-o dată, cu 40 de zile înaintea alegerilor europene, de despăgubiri, este, din perspectiva mea, o pură tactică electorală. Şi aşa ceva nu vrem să sprijinim", a declarat politicianul pentru DW.  

Zarianopoulos atrage atenţia că în al Doilea Război Mondial comuniştii au plătit un preţ sângeros şi susţin sincer demersul privind despăgubirile de război. Politicianul comunist nu crede totuşi că premierul de stânga Tsipras are intenţii serioase cu această solicitare. 

(Nu numai) o consecinţă întârziată a crizei financiare

Politicianul Syriza Triantafyllos Mitafidis respinge astfel de critici: ar trebui să ia sfârşit acuzaţiile la adresa guvernului, cum că, ori de câte ori ia o decizie, o face din raţiuni electorale. Premierul Tsipras, a mai spus Mitafidis, a declarat în repetate rânduri că cererea este adresată Germaniei la momentul potrivit. Dacă aceste solicitări ar fi fost adresate mai demult Berlinului, a conchis Mitafidis, "s-ar fi creat impresia că Atena cere despăgubiri pentru a scăpa de datoriile faţă de creditori, în baza programului de salvare destinat Greciei". 

În timpul crizei financiare, s-au făcut auzite adesea astfel de voci, care au cerut despăgubiri Germaniei. Mulţi greci au făcut Germania răspunzătoare pentru măsurile de austeritate la care au fost supuşi. Realitatea este că întreaga dezbatere pe tema despăgubirilor de răzoi nu e defel nouă. Potrivit liderei socialiştilor eleni, Fofi Gennimata, deja în 1965, premierul Greciei de la vremea aceea, Georgios Papandreou, ar fi semnalat Ministerului de Externe de la Bonn o astfel de cerere. Dar fără niciun rezultat.