Atacul de la Moscova: ce se întâmplă cu imaginea lui Putin?

”Putin, demisia!”. Așa se striga în Rusia, în 2018, după un incendiu izbucnit într-un mall aglomerat din Siberia, la doar o săptămână de la o rundă de alegeri prezidențiale care i-au oferit lui Vladimir Putin un al doilea mandat consecutiv de președinte, de fapt, al patrulea în total.

Șase ani mai târziu, după atacul terorist de vineri, comis la sala de concerte Crocus din Moscova de bărbați înarmați, îmbrăcați în costume de camuflaj, o Rusie îndurerată de pierderea a cel puțin 139 de vieți a reușit să mai rostească doar un singur cuvânt: ”Plângem!”. S-a întâmplat la doar cinci zile de la alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Putin și-a prelungit cu încă șase ani șederea în fruntea statului.

Responsabilitatea atacului din 22 martie a fost asumată de grupul autointitulat Stat Islamic în Provincia Khorasan (ISIS-K). Autoritățile de la Washington susțin că nu au niciun motiv să pună la îndoială autenticitatea autodenunțului organizației extremiste, o ramură din Afganistan a grupării transnaționale Statul Islamic (ISIS).

Îi va fi însă atribuită vreo vină lui Putin pentru ceea ce este considerată a fi o gafă gravă a serviciilor secrete ruse?

Kremlinul caută noi justificări pentru războiul din Ucraina

Cel puțin șapte suspecți au fost acuzați de comiterea unor infracțiuni legate de teroare. Potrivit agenției de știri TASS, de stat, patru dintre bărbați au fost identificați ca fiind cetățeni din Tadjikistan, țară despre care se știe că este un bazin generos de recrutare pentru Statul Islamic.

În ciuda dovezilor solide care susțin autodenunțul celor de la ISIS, canalele de televiziune rusești și oficialii de rang înalt de la Moscova au lansat acuzații fără acoperire care sugerează o presupusă implicare a Ucrainei. Putin însuși a sugerat același lucru în discursul său de sâmbătă.

La două zile după atac, președintele rus a recunoscut că acesta a fost comis de teroriști islamiști. Dar și-a amestecat afirmațiile cu acuzații aduse Ucrainei, în ceea ce a fost văzut ca o încercare de a distrage parțial atenția de la eșecurile de securitate ale guvernului său și de a argumenta suplimentar invazia țării vecine.

”Rusia vrea să exploateze orice ocazie pentru a justifica războiul din Ucraina, iar acum încearcă să folosească în același scop și acest atac terorist”, a apreciat Vera Mironova, cercetătoare și scriitoare americană de origine rusă, într-o discuție cu DW. Discursul Kremlinului ar putea genera probleme pentru Ucraina, asupra căreia Moscova și-ar putea intensifica atacurile.

Kievul a negat orice implicare și nu există nicio dovadă că ar fi jucat vreun rol în incidentele de la sala de concerte. Însă, este de părere Mironova, cetățenii ruși s-ar putea lăsa convinși de propaganda persuasivă a Kremlinului.

Putin, subminat de provocări de securitate

După cei 24 de ani de guvernare ai lui Putin și doi de război în Ucraina, atacul din 22 martie ar putea avea consecințe politice. Astfel de eșecuri de securitate subminează imaginea președintelui ca garant al unui stat puternic și unit, care îi poate proteja pe ruși.

Ascensiunea lui Putin la putere a început cu o intervenție militară dură împotriva insurgenților musulmani din Cecenia. În septembrie 1999, patru explozii au lovit blocuri de apartamente din Moscova. Kremlinul a dat vina pe militanții ceceni, în ciuda lipsei de dovezi. Au fost jurnaliști și analiști, chiar din Rusia, care au vehiculat ipoteza că exploziile ar fi putut fi, de fapt, orchestrate de serviciile secrete autohtone.

Putin, care era prim-ministru la acea vreme, a lansat o vastă campanie de bombardamente împotriva Ceceniei. Acea ofensivă i-a impulsionat popularitatea, înainte de prima sa victorie prezidențială.

Între timp, Rusia a suferit mai multe asemenea momente tragice - printre ele, asediul din 2002 asupra unui teatru din Moscova, criza ostaticilor din 2004 de la o școală din Beslan și alte atacuri care vizează infrastructura de transport. Mai întâi, autorii au fost identificați drept separatiști ceceni, iar mai apoi al-Qaeda și ISIS.

Pe măsură ce Rusia a suprimat insurgenții ceceni, numărul incidentelor a scăzut. Ultimul atentat major din Rusia a avut loc în 2011 iar Putin s-a impus pe scară largă drept președintele care a adus stabilitate în țară.

Avertismentele americane ignorate

Atacul de vineri, care poate fi perceput drept un cras eșec al sistemului rus de informații, a readus un sentiment de vulnerabilitate în societate. Iar la acest eșec, Putin însuși a jucat un rol relativ important.

Ambasada Statelor Unite în Rusia a emis pe 7 martie un avertisment referitor la ”extremişti” care ar plănui un atac iminent la Moscova şi și-a avertizat conaționalii să evite concertele şi aglomeraţia. La o reuniune a conducerii Serviciului Federal de Securitate din 19 martie, cu doar trei zile înainte de atac, Putin personal a respins avertismentele și le-a calificat drept ”declarații provocatoare ale unui număr de structuri oficiale occidentale”, fapt confirmat de stenogramele Kremlinului. Era, de fapt, o tactică familiară de a da vina pe Occident pentru aproape toate relele din Rusia: Putin a vorbit despre ”șantaj și intenția de a intimida și destabiliza societatea noastră”.

Imediat după atacul de vineri, Consiliul Național de Securitate al Statelor Unite a confirmat că a împărtășit Rusiei informații despre iminența unui asemenea pericol, ”în conformitate cu politica americană de lungă durată de a avertiza”.

”Serviciile de securitate disfuncționale”

Deficiențele din sistemul rusesc de informații pot fi, de asemenea, parțial cauzate de abordarea ierarhică și autoritară a guvernării lui Putin, care sufocă orice inițiativă necesară unei funcționări corespunzătoare. În plus, observă experții, eforturile serviciilor rusești din ultimii ani s-au concentrat în mare parte pe reprimarea dizidenților interni, mai degrabă decât pe combaterea amenințărilor externe.

Pavel Luzin, analist la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia, a explicat, pentru DW, că există semne de deteriorare a întregului aparat de securitate. ”Vedem că serviciile de informații rusești sunt disfuncționale, în ciuda dimensiunii lor. Oamenii pur și simplu nu își fac datoria dacă nu primesc un ordin în acest sens. Aceasta înseamnă o deteriorare a instituțiilor”.

De aceeași părere este și observatorul politic rus Dmitri Kolezev. "Serviciile de informații sunt concentrate pe investigarea politică și intimidarea cetățenilor. Nu își îndeplinesc responsabilitatea de a proteja societatea de amenințări reale", a scris pe rețeaua de socializare X (fostul Twitter) jurnalistul care conduce portalul independent de știri Republic. Astfel că atacul din 22 martie pare un eșec grandios al statului, a adăugat Kolezev.

Vera Mironova nu este surprinsă, însă, că nimeni nu luptă împotriva terorismului în Rusia: "Este mai greu să reacționezi la amenințări teroriste, pentru că toată lumea are treabă cu războiul din Ucraina. Serviciile de securitate internă sunt ocupate să aresteze activiști pașnici și să protejeze regimul Putin". Cu toate acestea, Mironova consideră că, într-un final, imaginea președintelui nu va avea de suferit, deoarece acesta s-a străduit să arate că încă deține controlul: ”Filmările în care presupușii autori ai atacului de la Moscova apar bătuți în fața instanței, cu urechea tăiată, transmit un mesaj despre gestionarea fermă de către Putin a chestiunii”.

Această fermitate afișată nu va preveni, însă, posibile noi incidente de acest fel, cred experții. Dacă acestea vor avea loc, reacția regimului va fi aceeași: orice nou atac va duce la extinderea ”teatrului de securitate” în Rusia, ”deoarece diverși actori din cercurile puterii vor încerca să câștige autoritate de pe urma lor”, estimează Pavel Luzin.