Atac raider asupra sistemului bancar al Moldovei

Prin acţiuni extreme, s-a reuşit stabilizarea situaţiei, dar pericolul nu a fost înlăturat. Primul ministru Filat suspectează anumiţi funcţionari de rang înalt „de complicitate la această acţiune de tip mafiot”.

Pe 24 august 2011, în regim de urgenţă, prin angajarea răspunderii în faţa Parlamentului, Guvernul de la Chişinău a aprobat o lege ce reglementează modul în care se execută hotărârile judecătoreşti şi efectuarea tranzacţiilor pe piaţa valorilor mobiliare.

În particular, documentul stabileşte că transferul cotei din capitalul oricărei bănci va putea să aibă loc doar cu avizul prealabil al Băncii Naţionale a Moldovei, iar transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare se poate face numai după ce o hotărâre a instanţei rămâne irevocabilă.

Puţini cunoşteau atunci motivul pentru care Guvernul s-a grăbit să recurgă la această pârghie extremă. Luni, premierul Vlad Filat a ieşit în faţa presei să spună ce s-a întâmplat:

„A fost o încercare de preluare a acţiunilor a patru bănci comerciale din Republica Moldova. Acţiunea de raider a început cu „Moldova-Agroindbank”. Printr-o decizie a unui arbitraj ad-hoc din Sankt-Petersburg, prin care 27,5% din acţiuni aparţinând la 6 acţionari (2 din Olanda şi 4 din Slovenia), în contul aşa-numitelor datorii s-a luat decizia ca acţiunile să fie transmise către două companii off-shore. Ulterior, printr-o decizie a unei instanţe judecătoreşti de la Căuşeni (cât de straniu ar fi – un asemenea litigiu la Căuşeni trebuia soluţionat), cu viteza luminii, s-a legiferat această decizie a arbitrajului din Sankt-Petersburg – executorul judecătoresc să transfere acţiunile de la acţionarii legali către aceste companii off-shore”.

Premierul Filat a menţionat că nu a dezvăluit atunci schema criminală, pentru a nu provoca panică. Acum, când Guvernul a stabilizat situaţia şi şi-a creat instrumentarul necesar pentru a curma astfel de practici pe viitor, primul ministru suspectează anumiţi funcţionari de rang înalt, cu putere de decizie la nivel politic, de complicitate la această schemă mafiotă:

„Am discutat despre aceasta cu prim-miniştri ai statelor europene care m-au telefonat prieteneşte şi m-au atenţionat că problema este foarte complicată şi se află sub o monitorizare strictă din partea Comisiei Europene şi că vor fi reacţii din partea Uniunii Europene. Nu am reacţionat public, pentru ca să nu creăm panică. În plus, nu aveam instrumentarul necesar. Acum situaţia este stabilizată şi avem instramentarul necesar. Atunci când avem situaţii când se ajunge deja nu doar să fie cumpăraţi deputaţi sau prim-vicepreşedinţi de partide, atunci când banii au o asemenea influenţă în procesul politic – trebuie adoptate anumite decizii. A fost şi rămâne o situaţie care vizează securitatea naţională”.

Cu mare greu s-a reuşit intentarea unui dosar penal pentru identificarea autorilor acestor atacuri, iar Comisia Naţională a Pieţei Financiare a obţinut punerea sub sechestru a acţiunilor furate de la cele patru bănci moldoveneşti, pentru ca firmele off-shore să nu le poată vinde până la soluţionarea acestui litigiu în instanţă.

Vlad Filat a evitat să spună clar cine dintre înalţii funcţionari de stat din Republica Moldova ar fi complice la aceste acţiuni de raider, dar a numit instituţiile care trebuiau să împiedice şi să penalizeze acest atac:

„În domeniul respectiv, atribuţii au Banca Naţională, Comisia Naţională pentru Valori Mobiliare şi, având în vedere securitatea statului, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) şi Procuratura Generală. Atât timp cât prim-ministrul sau preşedintele află despre astfel de situaţii de la bănci, este foarte grav. Despre această situaţie trebuia să aflăm cu anticipare din partea serviciilor specializate, finanţate din bani publici. Ceea ce s-a întâmplat ne arată că avem o problemă la capitolul funcţionalităţii acestor instituţii. Modul în care s-a reacţionat pe mine mă pune să mă găndesc serios la o posibilă complicitate”.

Conform algoritmului de repartizare a funcţiilor în coaliţia aflată la guvernare în Republica Moldova, majoritatea instituţiilor statului enumărate de Filat sunt conduse de persoane desemnate de Partidul Democrat şi una (SIS) – de Partidul Liberal.

Unele portaluri informaţionale de la Chişinău scriu că în spatele acestor acţiuni de tip raider ar sta controversatul politician Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat, despre care anterior s-a scris că ar fi beneficiat de scheme similare şi în perioada guvernării comuniste.

Referindu-se la votul pentru asumarea răspunerii Guvernului în vederea contracarării acestui atac raider, Vlad Plahotniuc a menţionat că „Alianţa pentru Integrare Europeană (inclusiv miniştrii din partea PD) a acţionat ferm, clar şi solidar la atacul comis asupra celor patru bănci”.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Ovidiu Suciu