Assad câştigă

La finele săptămânii trecute preşedintele Bashar al-Assad a ţinut un discurs în faţa a numeroşi diplomaţi sirieni. Părea stăpân pe sine. Printre altele, liderul de la Damasc a afirmat că nu va exista cooperare cu "ţările care nu-şi clarifică, la modul decis, conexiunile cu terorismul".

Assad se referea la unele state arabe, mai ales la cele din peninsulă, la mai multe ţări europene şi la Statele Unite ale Americii pe care preşedintele Siriei le acuză de cooperare cu "teoriştii". Assad are motive de optimism. El şi-a ţinut discursul la 3 zile după atentatul de la Barcelona soldat cu moartea a 14 persoane şi rănirea a peste 100 de oameni.

Pentru Assad atacurile de acest gen sunt ca o mană cerească fiindcă îi dau ocazia să pară în ochii adversarilor săi de până acum un potenţial partener. În occident nu trece o săptămână fără incidente teroriste, a afirmat el în faţa diplomaţilor sirieni. "Situaţia i-a determinat pe politicienii din Vest să-şi schimbe atitudinea (n.r faţă de Siria)."

Lupta contra ISIS are prioritate

Într-adevăr, de ceva timp încoace, SUA au o nouă abordare referitor la Siria. Cu câteva săptămâni în urmă preşedintele Donald Trump a anunţat anularea programului CIA menit să-i sprijine pe adversarii lui Assad. Din miile de luptători instruiţi de către forţele americane puţini s-au dovedit a fi nişte parteneri de încredere.

Însă Washington-ul semnalizează distanţarea de adversarii lui Assad şi prin alte demersuri cum ar fi apropierea de Rusia - o susţinătoare a regimului de la Damasc - cu toate că SUA doresc să împiedice menţinerea preşedintelui sirian la putere. Cel puţin aşa afirma într-un interviu acordat postului Fox News, la începutul lunii august, şeful diplomaţiei americane, Rex Tillerson. 

Tillerson a mai spus, tot atunci, şi că SUA şi Rusia au un interes comun, anume o Sirie unită şi stabilă. În opinia Kremlin-ului, însă, cel puţin pe termen mediu, acest obiectiv nu poate fi realizat decât cu Assad aflat la conducerea ţării.

Cursul ezitant al SUA

Administraţia Trump demonstrează un curs la fel de ezitant ca cel al fostului preşedinte Barack Obama dintr-un motiv evident: Washington-ul consideră reale pericole grupările jihadiste de genul ISIS sau al-Qaida. 

"Nu numai grupările izolate sau indivizii radicalizaţi, ci mişcările jihadiste, în general, ameninţă Statele Unite, occidentul şi comunităţile musulmane", menţionează "Critical Threats" - un proiect al think tank-ului american "The American Enterprise Institute".

"Europa şi America se confruntă cu atacuri teroriste de un nivel fără precedent. În această confruntare nu constatăm niciun succes, nicio remiză, nicio victorie, n-am pus adversarul pe fugă. Mai degrabă pare că eşuăm", mai apreciază experţii organizaţiei. 

Hezbollah ca partener?

La Washington evaluările de acest gen se impun tot mai mult. Iar consecinţele politice sunt evidente. Astfel, forţele speciale americane s-au antrenat împreună cu militarii libanezi pentru o posibilă ciocnire cu ISIS, relata la începutul lunii august publicaţia israeliană  Ha´aretz. Dar militarii libanezi nu pot fi separaţi clar de organizaţia paramilitară Hezbollah - o miliţie libaneză şiită finanţată şi condusă de iranieni.

"Atât Libanul cât şi Hezbollah se găsesc într-o zonă cenuşie", menţiona ziarul citându-l pe analistul Faysal Itani de la insitutul "Rafik Hariri Center for the Middle East". "Libanul nu este un stat în sensul deplin al cuvântului, iar Hezbollah nu este exclusiv o grupare teroristă."

Un aspect pe care SUA nu-l pot ignora. Implicaţiile unor noi alianţe în lupta contra ISIS au fost schiţate în cuvinte clare, în paginile ziarului Ha´aretz, de către şeful Hezbollah, Hassan Nasrallah: "Lumea pleacă de la premisa că guvernul sirian va rămâne la putere."

Războiul greşit

Cu toate acestea, consecinţele politice ale ameninţării jihadiste, pe care le-au suportat atât Obama cât mai ales administraţia Trump, sunt controversate. Apropierea de Rusia este riscantă, apreciază un studiu al think tank-ului american "Institute for the Study of War". Problematică este mai ales alegerea unor noi aliaţi. "Arabii suniţi consideră Statele Unite un partener de cooperare al coaliţiei ruso-iraniene şi un complice la fărădelegile comise de către aceasta."

Deocamdată pare că Assad se menţine la putere. A vrut să se prezinte ca un bastion contra jihadismului. Din punctul său de vedere a şi reuşit. Dar dacă suniţii vor constata că se confruntă cu o alianţă formată din şiiţi, ruşi şi americani, spiritele se vor încinge şi mai tare. Iar actuala perioadă de teroare pe care o traversăm este numai preludiul unor manifestări şi mai brutale, avertizează think tank-urile americane. 

Autor: Kersten Knipp / Claudia Stefan