Artă puțin cunoscută: Benzi desenate din Balcani

Benzile desenate din Franța, Belgia sau SUA sunt cunoscute în toată lumea. Dar cele din Balcani? 

Fanii Marvel Cinematic Universe să nu se aștepte să găsească super-eroi la această expoziție. La Muzeul Culturilor Europene din Berlin vor întâlni mai degrabă anti-eroi: ”The Lavanderman”, de pildă, al desenatorului croat Vančo Rebac, un musculos de culoare lila, care extrage puteri magice din lavandă și totuși are numai eșecuri. Sau ”Horny Dyke”, al Helenei Janečić, o bandă desenată în care personajul principal este o femeie lesbiană.

Acestea nu sunt benzi desenate de masă, ci artă alternativă, care nu se orientează în primul rând după preferințele publicului. Și în Europa de Sud-Est s-a dezvoltat o astfel de scenă, care nu e însă foarte cunoscută în afara granițelor. Expoziția de la Berlin vrea să schimbe situaţia și prezintă lucrări din Bosnia și Herțegovina, Croația, România, Serbia, Slovenia și Ungaria.

Privirea se îndreaptă mereu către Occident

Curatoarea Beate Wild spune că atunci când vine vorba despre benzile desenate, autorii  își îndreaptă privirea aproape întotdeuna către vest. ”Acolo au loc cele mai multe festivaluri și de acolo vin banii.” Nu se gândește multă lume că merită să privești și puțin mai spre est. ”Există impresia generală că din Europa de Sud-Est vin numai migranți pe piața muncii”, adaugă curatoarea. De aceea, interesul faţă de autorii din aceste regiuni este mai redus.  

Dar lipsa de informare nu este valabilă numai în vest. Chiar și cei care activează în domeniu nu știu ce fac colegii lor de breaslă din țările vecine. Acest lucru se întâmplă parțial din cauza limbilor diferite, spune Wild. Dar și pentru că fiecare țară vine cu propria poveste. ”De exemplu, lui Tito îi plăceau benzile desenate și de aceea scena aceasta s-a dezvoltat foarte mult în fosta Iugoslavie.” În România însă, benzile desenate au început să se dezvolte cu adevărat abia după căderea Cortinei de Fier.

Relații dincolo de granițe

Expoziția vrea să scoată în evidență aceste diferențe, dar și să arate ce îi unește pe autorii de benzi desenate din sud-estul Europei. Să arate subiectele pe care le abordează: de la corupție, la populism și la violența domestică. Dar și tipurile diferite de narațiune, de desenat și de colorat. Pentru a scoate în evidență aceste lucruri, curatorii expoziției au plasat lucrările a doi autori pe câte un perete.

”Aici nu există zona croată, românească sau sârbească”, explică Beate Wild. Ne-am gândit mai degrabă să arătăm legăturile care se creează dincolo de granițe. De aici și titlul expoziției, comiXconnection. Dar această idee nu trebuie să existe numai pe hârtie, explică Wild, ci ea trebuie să devină realitate în ceea ce privește legăturile dintre artiști, edituri și fani. Ceea ce a fost foarte dificil de organizat.

Dialog transnațional

Pentru ca vizitatorii expoziției să înțeleagă benzile desenate, expuse între timp în toată Europa de Sud-Est, acestea au trebuit să fie traduse în mai multe limbi. Un efort care a meritat din plin, spune curatoarea: ”În timp s-a realizat un fel de identitate comună a celor prezenți și mulți se bucură că au putut să facă parte din acest proiect.” Cea mai clară expresie a acestei noi identități este o bandă desenată, realizată de participanții la expoziție: zece dintre artiști, originari din cinci țări diferite, au desenat etapele expoziției.

Inițial, expoziția trebuia să fie deschisă publicului până pe 1 iunie 2020. Din 14 martie însă, toate muzeele din Berlin au fost închise pe termen nedeterminat, în contextul măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus.