1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Armata este în stare de alertă

Vlad Draghicescu / DW1 martie 2014

Noul şef pro-rus al guvernului din Crimeea, Serghei Arsenov: "Fiind responsabil pentru viaţa şi siguranţa cetăţenilor, îl rog pe preşedintele Vladimir Putin, să ne ajute să restabilim pacea şi liniştea în regiune".

https://p.dw.com/p/1BHuo
Imagine: picture-alliance/dpa

Conflictul politic între noua conducere ucraineană şi peninsula Crimeea, unde majoritari sunt etnicii ruşi, riscă să escaladeze.

Noul şef pro-rus al guvernului din Crimeea, Serghei Arsenov, a solicitat în mod oficial ajutorul Moscovei. "Fiind responsabil pentru viaţa şi siguranţa cetăţenilor, îl rog pe preşedintele Vladimir Putin, să ne ajute să restabilim pacea şi liniştea în regiune", a declarat premierul republicii autonome.

Nu este deocamdată clar despre ce fel de ajutor este vorba în cererea formulată de Arsenov, care a anunţat, de asemenea, că poliţia se află sub coordonarea lui directă.

În replică la trimiterea de soldaţi ruşi în peninsulă, armata ucraineană din Crimeea a intrat la rândul ei în alertă. Numărul militarilor ruşi trimişi de Kremlin în regiune, nu este cunoscut până în prezent. Autorităţile de la Moscova au refuzat să ofere informaţii în acest sens, iar amănuntele oferite de oficiali ucraineni sunt foarte contradictorii. La scurt timp după declanşarea tensiunilor în Crimeea, ministerul Apărării de la Kiev a anunţat că Rusia ar fi trimis aproximativ 6000 mii de soldaţi.

În context, la Kiev, preşedintele interimar al ţării, Alexandr Turcinov, i-a cerut lui Putin să înceteze "această pură agresiune" împotriva Ucrainei. Totodată, guvernul ucrainean a solicitat Organizaţiei Naţiunilor Unite să condamne marşul armatei ruse în Crimeea. Ambasadorul ucrainean la ONU a reiterat faptul că este vorba despre o agresiune rusească.

Rusia a respins prompt acuzaţiile de agresiune militară împotriva Crimeei. "Rusia şi Ucraina au semnat un tratat referitor la prezenţa în regiune a Flotei Mării Negre", a transmis ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin. Conducerea de la Moscova a anunţat totodată că nu doreşte decât să consolideze siguranţa flotei staţionate în zonă.

Încă din noaptea de joi spre vineri, vehicule militare blindate de transport, în care se aflau aproximativ 50 de persoane înarmate, îmbrăcate în uniforme militare, au pătruns pe aeroportul din Simferopol din Crimeea, preluând controlul acestuia. De altfel, ambele aeroporturi importante din Crimeea se află sub controlul unor soldaţi ale căror uniforme nu poartă însemnul oficial al unei țări.

În context, Moscova a anunţat că doreşte să apere interesele cetăţenilor săi din Crimeea, fără să intervină militar. Preşedintele Vladimir Putin a făcut un apel la calmarea tensiunilor, precizând că trebuie evitată escaladarea conflictului.

La rândul ei, administraţia americană a transmis un avertisment Rusiei. "O intervenţie militară în Crimeea ar avea costul ei", a spus Barack Obama. În plus, din cauza situaţiei nou-create, preşedintele american ia în calcul anularea participării la summit-ul G8 din luna iunie, de la Soci.

Statele Unite, asemenea Marii Britanii, s-au pronunţat pentru crearea unei echipe de mediatori în regiune, din care ar putea face parte OSCE şi Robert Serry, funcţionar ONU, primul ambasador al Olandei în Ucraina.

Mark Lyall, ambasadorul Marii Britanii la ONU, a declarat că o asemenea misiune de mediere ar putea fi demarată independent de Consiliul de Securitate al ONU. Rusia, care are drept de veto în acest for, a anunţat deja, prin vocea lui Vitali Ciurkin, că este împotriva unei atare misiuni de mediere.