Arestarea generalului croat Gotovina

a arestării a lui Gotovina. Ministrul de externe al României Mihai Răzvan Ungureanu a salutat la Bruxelles arestarea generalului şi şi-a exprimat speranţa că în curând „vor fi capturaţi şi ceilalţi criminali de război demult căutaţi, Mladici şi Karadzici”.

Nimeni nu s-a aşteptat la arestarea generalului Ante Gotovina, care reuşise să se ascundă timp de patru ani.

În Croaţia, cazul Gotovina nu a fost un subiect fierbinte. Vâlva stârnită de acuzaţiile procurorului Carla del Ponte, conform cărora generalul s-ar ascunde în Croaţia, probabil chiar sub protecţia bisericii catolice, încetase în ultima vreme. După ce Del Ponte declarase că guvernul croat colaborează în mod satisfăcător cu Tribunalul Penal Internaţional de la Haga, disputele au încetat şi Croaţia a putut iniţia primele negocieri cu Uniunea Europeană în vederea aderării.

Au existat oare la sfârşitul lui septembrie şi începutul lui octombrie anumite înţelegeri motivate de începerea negocierilor de aderare? S-a plătit oare cu „bani gheaţă”, înţelesul literal al numelui „Gotovina”, pentru acest nou început ? Este greu de crezut că serviciile secrete nu au fost în stare nici cu forţe unite să dea de urma generalului dispărut.

Premierul Croaţiei Ivo Sanader şi-a exprimat mulţumirea motivată de această arestare, simţind o mare uşurare că s-a dovedit nevinovăţia guvernului croat în acest caz controversat şi funcţionarea statului de drept. Totuşi, reticenţa premierului de a discuta cazul Gotovina cu câteva luni în urmă a dat de gândit.

În momentul de faţă, contează însă în primul rând atitudinea cetăţenilor croaţi faţă de acest caz. Este de văzut dacă arestarea lui Gotovina va duce la o preocupare crescută a croaţilor de a se confrunta cu cele mai negre capitole ale istoriei recente. Mulţi văd un erou în Gotovina, generalul fiind simbolul unei mentalităţi cât se poate de discutabile conform căreia croaţii nu s-ar fi făcut niciodată vinovaţi de crime de război, deoarece au purtat un război de apărare. Pare absurd că în aceeaşi zi în care s-a făcut publică arestarea lui Gotovina, paginile presei croate au fost dominate de articole despre ameninţările cu moartea adresate unui cunoscut ziarist care a abordat subiectul incomod al crimelor de război.

Fidelii lui Gotvina au acuzat guvernul în cadrul unei adunări de protest la Zagreb de trădare.

Ceea ce contează cel mai mult acum nu este întrebarea dacă Gotovina se află sau nu în faţa Tribunalului Penal Internaţional de la Haga, ci capacitatea societăţii croate de a se trezi în sfârşit din periculoasa incapacitate de a-şi recunoaşte propriile greşeli şi de a da dovadă că poate prelucra critic şi corect erorile din trecut.