ARD-Deutschlandtrend: Merz, mai impopular ca oricând

Primele două alegeri regionale ale anului au trecut, iar în guvernul federal se mișcă din nou ceva. Timp de săptămâni, coaliția formată din partidele conservatoare CDU/CSU și social-democrați a guvernat doar la foc mic — de teamă să nu provoace nemulțumire în rândul alegătorilor din landurile Baden-Württemberg și Renania-Palatinat. Asta deși reforme demult întârziate trebuie demarate pentru a readuce Germania pe drumul cel bun. Iar aceste reforme vor aduce cu sine și poveri, și reduceri de beneficii pentru cetățeni.

Cancelarul federal Friedrich Merz anunțase, după preluarea mandatului în mai 2025, o „toamnă a reformelor”. Însă aceasta nu s-a materializat. Perioada lungă de inacțiune și blocaj politic se întoarce acum împotriva guvernului. 84% dintre cetățeni — un nivel record de la începutul mandatului coaliției — sunt nemulțumiți de performanța executivului.

O privire asupra preferințelor politice arată că guvernul nu mai reușește să își convingă nici măcar propriii alegători. Asta reiese din cel mai recent sondaj ARD‑Deutschlandtrend, pentru care institutul de cercetare infratest dimap a intervievat reprezentativ, în ultimele două zile din martie, în total 1316 germani cu drept de vot.

Merz și Klingbeil, puternic pe minus

Prăbușirea popularității coaliției se reflectă și la nivel personal. Cancelarul Friedrich Merz (CDU; 21% aprobare; –8) și vicecancelarul Lars Klingbeil (SPD; 18% aprobare; –15) pierd considerabil din încrederea publicului. Ambii înregistrează acum cel mai scăzut nivel de simpatie de la preluarea mandatului.

Nemulțumirea se vede și în scorurile partidelor. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, CDU/CSU și SPD ar fi departe de a mai putea forma o majoritate.

CDU/CSU și SPD pierd câte două puncte fiecare față de luna martie. Uniunea ar obține în prezent 26%, iar SPD doar 12%. Astfel, social-democrații revin la nivelul lor minim record din 2019.

Alternativa pentru Germania (AfD) câștigă două puncte și ajunge la 25%, în timp ce Verzii și Stânga urcă fiecare cu câte un punct, la 14, respectiv 10%. Alte partide rămân, într-un eventual scrutin, sub pragul electoral la nivel federal, printre ele Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și Democrații Liberi (FDP), ambele cu câte 3%.

Războiul din Iran spulberă speranțele de redresare economică

Pentru guvern, acum este momentul să vină cu rezultate. Economia provoacă mari îngrijorări. Trei ani de recesiune și un an de stagnare au lăsat urme vizibile. Industria se contractă și își mută producția și locurile de muncă în străinătate. Slabele semne de redresare au fost anulate de războiul din Iran. Dacă prețurile la energie rămân ridicate sau cresc și mai mult, există riscul revenirii inflației.

În total, 70% dintre cetățeni nu au încredere că guvernul va lua măsurile necesare pentru a îmbunătăți situația economică.

Este planificată o combinație de reduceri de taxe, scăderea prețurilor la energie, stimulente pentru investiții și debirocratizare, pentru a stabiliza pe termen scurt economia Germaniei și pentru a o face mai competitivă pe termen lung. În completare, după Paștele din 2026 sunt anunțate noi măsuri de sprijin pentru consumatori.

Recunoașterea mai rapidă a calificărilor profesionale străine

Se are în vedere, de exemplu, ca firmele să poată angaja personal pe perioadă determinată pentru mai mult timp decât este permis în prezent. Cetățenii intervievați în sondajul ARD‑Deutschlandtrend sunt împărțiți în privința acestei măsuri: 48% ar considera-o pozitivă, iar 44% nu ar fi de acord. În schimb, o recunoaștere accelerată a calificărilor profesionale obținute în străinătate ar întruni un sprijin larg — 74% ar saluta o astfel de măsură, astfel încât migranții să poată intra mai rapid pe piața muncii.

Doar în rândul alegătorilor AfD, un partid considerat parțial de extremă dreapta, doar 48% sunt de acord. În cazul alegătorilor celorlalte partide, rata de aprobare se situează între 83% și 95%.

Cei bogați ar trebui să plătească mai multe taxe

Pentru a acoperi deficitul bugetar și, mai ales, pentru a încuraja femeile să lucreze mai mult, se discută despre eliminarea avantajelor fiscale existente pentru viitorii soți — așa-numitul Ehegattensplitting. 54% dintre cetățeni sunt împotriva acestei măsuri, iar doar 32% ar considera-o corectă. O majorare generalizată a taxei pe valoare adăugată este respinsă de 91% dintre respondenți. Oricum, povara fiscală și a contribuțiilor personale este percepută ca fiind prea ridicată.

În total, 66% dintre respondenți spun că percep povara fiscală drept prea mare, în timp ce 28% o consideră adecvată. Reducerile fiscale pentru persoanele cu venituri mici și medii, combinate cu o creștere a impozitului pe veniturile mari, ar fi salutate de 76% dintre cei chestionați.

Pensie, sănătate, îngrijire – probleme peste tot

Nu doar sistemul fiscal, ci și sistemul social are nevoie de reforme. Schimbările demografice pun presiune pe sistemele de protecție socială. Germania îmbătrânește rapid: tot mai puțini angajați trebuie să susțină tot mai mulți pensionari.

Pe termen lung, acest lucru nu poate funcționa. Îmbătrânirea pune presiune și pe sistemul de sănătate. Este prea scump și insuficient de eficient. Numărul persoanelor vârstnice care au nevoie de îngrijire va crește rapid în următorii ani.

74% dintre cetățenii chestionați în sondajul Deutschlandtrend nu au încredere că guvernul va lua măsurile necesare pentru a face sistemele sociale sustenabile pe viitor. Au fost create trei comisii de experți pentru a elabora propuneri de reformă. În timp ce la capitolele pensii și îngrijire încă se lucrează, comisia pentru sănătate și‑a prezentat la sfârșitul lunii martie concluziile.

Dintre propunerile privind degrevarea asigurării legale de sănătate, majorarea impozitării pentru alcool, tutun și băuturi răcoritoare ar avea sprijin majoritar în rândul cetățenilor (72% pentru, 24% contra). În schimb, coplăți mai mari pentru medicamente și tratamente sunt respinse clar (20% pentru, 76% contra), la fel ca eliminarea co-asigurării gratuite a soților (26% pentru, 64% contra) sau introducerea unor remunerări plafonate pentru medicii de familie și spitale (23% pentru, 63% contra).