Ar funcționa programul de lucru redus pe termen mai lung? | Germania | DW | 15.05.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Ar funcționa programul de lucru redus pe termen mai lung?

Jumătate din firmele germane au solicitat punerea unei părți sau a tuturor angajaților pe schema guvernamentală de program de lucru redus - "Kurzarbeit" - arată un raport al Institutului de Cercetare Economică (ifo).

Ca urmare a pandemiei de coronavirus, peste 97 la sută dintre firmele din domeniul hotelier-gastronomic și 94 la sută dintre companiile active în sectorul de automobile au folosit așa-numitul "Kurzarbeit" (program de lucru redus), un program de stat care permite companiilor să reducă orele de lucru și să primească subvenții generoase pentru a continua să plătească lucrătorului cel puțin 60 de procente din salariu. Alte industrii reduc, de asemenea, orele de lucru la un nivel fără precedent. 

Ideea programului de lucru redus a fost lăudată pentru numărul relativ redus de concedieri în perioada crizei financiare din 2008-2009. La sfârșitul anului 2009, șomajul în Germania a fost mai scăzut decât cu un an înainte, în timp ce în SUA numărul șomerilor s-a dublat în aceeași perioadă. În loc să reducă personalul, companiile germane au putut reduce programul de lucru și au avut forță de muncă pregătită pentru momentul relansării afacerilor. 

Circumstanțe deosebite

Totuși, în perioada de urgență sanitară actuală, subvenția de la stat a fost solicitată de 370.000 de companii, ce ar putea însemna introducerea a 10 milioane de angajați - un sfert din forța de muncă – în Kurzarbeit. 

Această cerere fără precedent de subvenții guvernamentale și o scădere record, de 6,6 la sută, a produsului intern brut în acest an, au alarmat politicienii și economiștii, care se tem că economia ar putea avea nevoie de câțiva ani pentru a reveni la nivelul de dinaintea crizei coronavirus. Ei spun că o recesiune mai profundă ar forța zeci de mii de firme să intre în faliment și ar impinge alte companii să își reducă activitatea.

Într-adevăr, potrivit datelor prezentate în această săptămână de Ifo, 39 de procente dintre companiile din domeniul auto, 50 de procente din hoteluri, 58 de procente din restaurante și 43 la sută din agențiile de turism și-au redus personalul în aprilie. Disponibilizări peste medie au avut loc în multe alte sectoare de activitate, dar niciuna în domeniul farmaceutic. "De acum încolo, criza va avea impact asupra pieței muncii din Germania", a declarat Klaus Wohlrabe, directorul studiului. 

Într-un sondaj separat al Ifo, publicat luna trecută, aproape o treime din companiile germane au declarat că vor putea supraviețui cu mare dificultate cel mult trei luni dacă multe dintre restricțiile privind combaterea pandemiei ar rămâne în vigoare, în timp ce puțin peste jumătate spun că ar putea rezista șase luni. Asta în pofida celor aproximativ 750 de miliarde de euro sub formă de credite guvernamentale puse la dispoziția companiilor de către guvernul federal în luna martie. 

Schimbare structurală la orizont

Deși se speră că actuala criză sanitară va fi doar un șoc pe termen scurt, o pandemie durabilă va spori probabil modificările structurale ce afectează deja economia germană. Industria auto, de pildă, a avertizat că în era electro-mobilității nu are nevoie de un număr la fel de mare de angajați, schimbările climatice forțând deja trecerea la energiile regenerabile, în timp ce automatizarea crescândă va însemna probabil o tulburare suplimentară a pieței forței de muncă.

Un al doilea val de infecții cu coronavirus sau aplicarea îndelungată a măsurilor de distanțare socială ar împiedica și mai mult eforturile de relansare a exporturilor - care constituie 40 de procente din PIB-ul Germaniei - menținând cererea internă la un nivel scăzut pentru o bună perioadă de timp.

"Dacă este necesară o schimbare structurală a economiei, atunci munca cu program redus nu va funcționa", a declarat pentru DW Lars Feld, președintele Înțelepților Economiei Germane, un for ce consiliază guvernul de la Berlin în materie de politici economice. El consideră că, în cazul în care declinul va persista, subvențiile pentru orele reduse de muncă ar menține pe linia de plutire firmele bolnave, așa-numitele "zombie". "Dar, mai important, capitalul uman ar putea fi mai bine utilizat de firmele cu modele de afaceri orientate spre viitor", a spus Feld.

Cu cât programul Kurzarbeit este mai lung, cu atât va crește presiunea asupra guvernului german pentru majorarea sumelor pe care lucrătorii le primesc drept compensație pentru diminuarea veniturilor. Sprijinirea suplimentară a lucrătorilor cu salarii mici este o prioritate majoră pentru politicieni, însă măsura este puțin probabil să stimuleze consumul, atât timp cât măsurile de distanțare mențin cererea redusă.
 
Vor dori lucrătorii să se întoarcă?

Miniștrii au aprobat deja majorarea subvenției acordate celor cu program de lucru redus, de la 60 la 70 la sută din salariu. Însă aceasta provoacă îngrijorări legate de dependența de asistență socială, dar și în ceea ce privește faptul că unii angajați ar putea ezita să revină la programul de lucru cu normă întreagă, când economia își va reveni. 

"Guvernele intră în panică pentru că aceasta ar putea fi cea mai mare criză din ultima sută de ani, dar stimulentele economice pe care le-au introdus ar putea slăbi recuperarea economiei, atunci când aceasta se va întâmpla", a avertizat Moritz Kuhn, profesor de economie la Universitatea din Bonn.

Sceptic în ceea ce privește programul Kurzarbeit, Kuhn se întreabă dacă munca cu program redus va proteja suficient de mulți lucrători de amenințarea concedierii și remarcă faptul că salariile reduse și ajutorul de șomaj la care are dreptul majoritatea lucrătorilor sunt aproximativ egale. El consideră că economia Germaniei a scăpat de Marea Recesiune datorită măsurilor de reformarea a pieței muncii, introduse la începutul anilor 2000, care între altele au dus la stagnarea salariilor muncitorilor.
 
”Nu găsesc argumente foarte puternice care să susțină ideea că munca cu program redus a ajutat Germania să treacă de criza financiară”, a spus Kuhn pentru DW. Pe de altă parte, Feld consideră că programul Kurzarbeit este mai eficient decât alte programe de stimulare folosite adesea pentru a ajuta economia după o recesiune. Acesta crede că, într-o criză, reducerea programului de lucru este un instrument vital și cu efecte imediate pentru angajați. „Măsurile de stimulare vin adesea cu un decalaj mare între decizie și implementare și apoi sfârșesc prin a fi prociclice”, a spus el pentru DW. 

Vă mai recomandăm