Apocalipsa gazului rusesc în Moldova: care sunt scenariile și cum se pregătesc moldovenii | Moldova | DW | 01.10.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Apocalipsa gazului rusesc în Moldova: care sunt scenariile și cum se pregătesc moldovenii

De mâine Republica Moldova riscă să rămână fără gaz. Ce soluții au moldovenii?

Gazprom

Gazprom

Până în acest moment, concernul rus Gazprom nu a confirmat că de la 1 octombrie va continua livrările de gaz pentru Republica Moldova. Guvernul de la Chișinău declară că e pregătit pentru orice scenariu și are un plan pentru depășirea crizei energetice, iar cetățenii caută alternative de încălzire, fie lemne, cărbuni sau sisteme de energie regenerabilă. Cu toate acestea, fiind dependentă 100% de gazul rusesc, în această iarnă țara se va confrunta cu un șantaj energetic fără precedent din partea Moscovei.

Care sunt scenariile?  

În ceea ce privește asigurarea cu gaz, Republica Moldova este dependentă în proporție de 100% de furnizorul rus Gazprom. Pentru luna septembrie 2022, prețul de achiziție este de 1882 USD pentru mia de metri cubi, iar tariful pentru consumatorii casnici a fost majorat recent cu 27,2%, la 29,26 lei pentru metrul cub. Din 1 octombrie, prețul de import al gazului va fi calculat după o altă formulă, în care se include 70% prețul la petrol și 30% prețul spot al metanului.

Andrei Spînu, Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a anunțat deja că Gazprom, deocamdată, nu a confirmat livrările pentru Republica Moldova, iar Guvernul se pregătește de câteva scenarii pentru a face față crizei.

„Criza gazelor la nivel mondial și faptul că Gazprom nu a confirmat până azi continuarea livrărilor, Guvernul se pregătește de câteva scenarii pentru a diminua aceste riscuri. Cumpărăm păcură pentru Termoelectrica, creștem stocurile de gaz, întreprindem măsuri pentru reducerea consumului, Energocom se pregătește pentru a achiziționa gaz de pe piață, alte măsuri conform planului de pregătire pentru sezonul de încălzire aprobat de Guvern”, a explicat Spînu.

Vor rămâne caloriferele reci?

Vor rămâne caloriferele reci?

Pe lângă aceasta, Republica Moldova are deja stocate 35 de milioane de metri cubi de metan în România, cantitate ce ar ajunge pentru aproximativ 10 zile. Gazele pot fi transportate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău, care funcționează din 2021. De asemenea, Guvernul a anunțat că lucrează la un mecanism de compensare a prețului la gaz, dar de care, spre deosebire de anul trecut, vor beneficia mai mult păturile sociale vulnerabile.

Expertul în energetică de la Chișinău, Victor Parlicov, este de părere că gigantul rus Gazprom nu va sista livrările și că guvernarea trebuie să fie pregătite pentru orice fel de șantaj.

„Eu sunt absolut sigur că gaze vor fi suficiente pentru necesități, chiar dacă o parte din acestea vor fi substituite cu păcură la centralele termoelectrice. Consumul total de gaze va scade, iar tot volumul necesar va fi asigurat și eu cred că consumatorii nu vor avea problema alimentării cu gaze. S-ar putea să existe doar problema prețului la gaz, de care va avea grijă autoritățile prin acordarea compensațiilor celor care au nevoie. O eventuală limitare sau sistare totală a livrărilor din partea Gazprom a fost analizată. În acest sens, Guvernul a aprobat un plan de acțiuni, care a fost discutat public. Scenariile examinate presupuneau: 100% menținerea furnizării gazelor, limitarea livrărilor cu 35 %, cu 50% și sistarea completă a livrărilor. Pentru fiecare din aceste scenarii s-a făcut un plan de acțiuni. Sigur că rezervele pe care noi le avem la moment nu sunt suficiente pentru a acoperi volumele necesare iarna, dar mai sunt și alte mecanisme care ne-ar permite să achiziționăm aceste volume”, a declarat expertul pentru DW.

Gaz pentru curentul ieftin din Transnistria

Imagine din Tiraspol

Imagine din Tiraspol

O altă problemă a crizei energetice o reprezintă regiunea separatistă Transnistria, care se alimentează practic gratuit cu gazele rusești. Atât consumatorii casnici din regiune, cât și industria locală folosesc gazul rusesc și acumulează datorii, iar în cazul în care Federația Rusă sistează livrările de gaze, Transnistria nu va avea alternative decât să ia gaz doar prin intermediul autorităților de la Chișinău. Mai mult ca atât, Republica Moldova pare să profite de această situație, cumpărând circa 70% din necesarul de energie electrică de la Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres) din Transnistria, la un preț mult mai mic decât dacă ar fi procurat de la vecinii din regiune.

Sergiu Tofilat, fost consilier prezidențial în domeniul energetic, este de părere că nimeni nu poate să știe ce poate fi în capul lui Putin, iar țara trebuie să fie pregătită pentru orice scenariu.

„Pe partea de energie, eu cred că Ucraina are suficiente resurse ca să ne acopere consumul. Prețul va crește, dar nu atât de tare comparativ cu gazul. Mai complicată va fi situația cu regiunea transnistreană. Acolo în general va fi dezastru. Ei gaz nu vor avea și nu vor putea cumpăra gaz la nici un fel de preț. De asemenea, toată regiunea acea există datorită faptului că au gaz gratuit de la Gazprom, iar fără gaz ei practic dispar ca entitate. În cazul acestui scenariu, noi trebuie să ne pregătim de un flux de migranți din regiunea transnistreană, care vor trebuie să fie cazați și asigurați cu hrană și îmbrăcăminte. Partea bună este că, dacă se va întâmpla așa un scenariu, Putin va pierde orice influență în Transnistria și noi vom avea posibilitatea să reintegrăm țara”, a comentat analistul pentru DW.

Ce vor face moldovenii la iarnă?

Cetățenii Republicii Moldova rămân în continuare îngrijorați nu atât de livrările de gaz, ci de prețul pe care ei vor trebui să-l plătească. De aceea, cei mai mulţi oameni de la sate își fac în aceste zile rezerve de lemne și cărbune, renunțând la cazanele pe gaz. Alții investesc în sisteme de energie regenerabilă.

Dinu Bubulici, un tânăr fotograf din Chișinău, și-a rezolvat deja această problemă. Și-a termoizolat locuința de 75 m2 și în 2019 și-a instalat o centrală fotovoltaică. Panourile solare cu o capacitate de 5kw/oră îi asigură circa 60-70% din energia pentru încălzire în timpul sezonului rece.

Dinu Bubulici, tânăr fotograf din Republica Moldova

Dinu Bubulici, tânăr fotograf din Republica Moldova

„Principalul motiv, care m-a determinat să îmi instalez acest sistem a fost să reducem consumul de energie electrică și să fim autonomi. Chiar de la începutul construcției casei am avut această idee, chiar dacă la noi încă nu era popular acest sistem. Investițiile pe care le-am făcut se răscumpără în șapte ani, iar după aceasta eu încă aproape 14 ani voi avea profit din producerea energiei solare. Toată suma pe care am achitat-o pentru acest sistem fotovoltaic a fost de aproape 3500 euro. Energia electrică o folosesc pentru încălzire. Am două sisteme de aer condiționat, unul care încălzeşte aerul și unul pe care l-am modificat ca să pot încălzi pardoseala în toată casa, dar pentru siguranță, am și o sobă pe lemne. Sunt foarte mulțumit că folosesc pentru încălzire energia solară”, a spus tânărul pentru DW.

Republica Moldova este încă departe de țările care produc energie electrică din surse regenerabile. Potrivit statisticilor, doar 471 de moldoveni au acasă panouri fotovoltaice, iar aceștia constituie mai puțin de 0,05% din numărul total de consumatori casnici de curent electric.

„Întreaga lume acum caută soluții. Doar energia alternativă deocamdată nu rezolvă problema energetică, pentru că este o energie intermitentă, care depinde de condițiile naturale. În acest moment, o soluție temporară este gazul, iar pe termen lung se examinează utilizarea hidrogenului, reactoarele modulare și cele nucleare. Dacă vorbim de prețuri, atunci ele se vor menține vreo 2-3 ani, iar noi trebuie să supraviețuim acestei perioade, până când vor fi volumele necesare pe piață și prețurile vor scădea. Pentru că, pe termen scurt, companiile care extrag gaz în alte părți a lumii decât în Federația Rusă, trebuie să își dezvolte infrastructura nouă, iar aceasta durează”, a conchis, pentru DW, Sergiu Tofilat.