”Economia Germaniei se apropie de un punct de cotitură”

Germania se confruntă cu o dezbatere tot mai aprinsă privind eficiența sistemului social și o posibilă erodare a culturii muncii. Potrivit datelor statistice, angajații germani lucrează mai puține ore decât omologii lor din alte țări industrializate și lipsesc, în medie, 25 de zile pe an din motive medicale.

Cancelarul Friedrich Merz, dar și alte voci conservatoare, critică în mod recurent această tendință, argumentând că fie și doar o oră suplimentară de muncă pe săptămână ar putea relansa economia.

Ajutoare sociale anesteziante

În același timp, aproximativ 1,8 milioane de persoane apte de muncă primesc ajutoare sociale, iar experții spun că o mare parte dintre acestea nu caută activ un loc de muncă.

Generozitatea sistemului, cu peste 500 de tipuri de beneficii și plăți complementare, face ca, pentru unele familii, veniturile din ajutoare să se apropie de salariile nete ale angajaților cu venituri mici. Economiștii avertizează și că apar deja distorsiuni pe piața muncii, pentru că în unele cazuri angajați calificați aleg să trăiască din prestațiile statului.

Fapt este că în ultimii 30 de ani, cheltuielile sociale din bugetul federal al Germaniei s-au dublat, iar cele destinate pieței muncii chiar s-au triplat. În același timp, cheltuielile pentru investiții au scăzut semnificativ, iar economiștii avertizează de multă vreme că, în absența unor contramăsuri, statul riscă în curând să devină incapabil de acțiune și, implicit, paralizat din punct de vedere politic.

Dacă la începutul anilor ’90 fiecare cetățean plătea, în medie, puțin peste 1.400 de euro pentru sistemul social, astăzi suma a ajuns la aproape 2.700 de euro. Finanțarea ajutorului de bază a explodat și ea, de la 187 la 625 de euro de persoană.

Apel dramatic al mediului de afaceri german

Cu puțin timp înainte de întâlnirea anuală de vineri (6 martie 2026) cu cancelarul federal, cele patru mari asociații economice germane - Confederația Asociațiilor Patronale, Federația Industriei, Uniunea Centrală a Meșteșugurilor și Camera Germană de Industrie și Comerț - l-au atenționat pe Friedrich Merz asupra riscului unui declin economic de proporții istorice.

Ele solicită reforme imediate, argumentând că economia germană se află într-un punct de cotitură critic, agravat în ultimii ani de stagnare și că eforturile întreprinse până acum de guvernul federal sunt insuficiente.

Pentru a reporni creșterea, asociațiile cer, între altele, majorarea vârstei de pensionare, reducerea impozitelor pe energie și pe profituri, plus o reducere substanțială a birocrației. 

După întâlnirea de la München, Merz a declarat că împărtășește îngrijorările și că Germania riscă să piardă locuri de muncă dacă nivelul costurilor rămâne neschimbat. Guvernul, a spus el, poate contribui, prin reforme ale sistemului social, la scăderea acestor costuri din contribuțiile la asigurările sociale. ”Nu mai avem mult timp la dispoziție și reformele trebuie lansate chiar anul acesta”, a adăugat el.

Președintele asociației meșteșugarilor, Jörg Dittrich, afirmă că presiunea este enormă, economia germană având nevoie de creștere sustenabilă. Or, creșterea prognozată pentru anul viitor vine în mare parte din investiții publice finanțate prin datorie pentru infrastructură, în timp ce multor companii le fuge pământul de sub picioare, a spus el. 

”Cel târziu odată cu declanșarea războiului în Iran, ar trebui să fie clar pentru toată lumea că aceste crize reprezintă noua normalitate și că statutul Germaniei ca loc de afaceri trebuie întărit. Avem șase ani de stagnare și recesiune și nu doar din cauza geopoliticii. Trebuie să ne privim și în oglindă”, a spus Dittrich

El a apreciat că măsurile luate de guvernul actual merg în direcția corectă, dar  a spus că acestea ”nu ajung la companii”. 

”Realitatea este că, spre deosebire de multe alte națiuni, noi nu avem creștere economică. Avem însă lupte de redistribuire, fie pentru securitatea socială, fie pentru investiții în Bundeswehr sau alte proiecte. Însă trebuie să revenim la creștere pentru că economia germană chiar se află la un punct de cotitură”.

Industria, a mai spus Dittrich, a pierdut deja numeroase locuri de muncă, motiv pentru care guvernul ar trebui să acționeze simultan pe multiple fronturi, în loc să se concentreze pe măsuri izolate.

Probleme urgente sunt taxele și contribuțiile prea ridicate în comparație internațională, dar și sistemele de securitate socială care generează deficite mari, care frânează deja economia.

Scumpirea carburanților. Intervine statul german cu măsuri?

Cancelarul Merz a explicat, la finalul consultărilor cu liderii asociațiilor de afaceri, că economia dă semne de relansare, dar susținută de stimulente de stat, ceea ce o face într-adevăr insuficientă. 

Privind consecințele războiului din Iran, cancelarul a estimat că, dacă acesta nu se va extinde și nu se va prelungi, ceea ce nu este deloc în interesul unei națiuni exportatoare, impactul asupra economiei germane va rămâne totuși moderat.

El a mai spus că preferă să amâne o decizie privind un eventual sprijin al statului pentru atenuarea prețurilor la carburanți, subliniind că nu poate lua poziție definitivă până la finalizarea analizei pieței. 

Mediul de afaceri german respinge ideea unei subvenții la combustibil. Importante sunt reformele, au transmis astăzi asociațiile economice, potrivit cărora timpul subvențiilor s-a terminat. 

În Germania, războiul din Iran a provocat în ultimele zile o creștere bruscă a prețurilor la carburanți, precum și a costurilor pentru petrol și gaze. La Berlin este acuzată însă lăcomia jucătorilor din piață, în special în ceea ce privește carburanții, în condițiile în care situația din Iran, cu scumpirile aferente, nu justifică un preț de aproape 3 euro pentru litrul de motorină, așa cum cer unele benzinării, în special cele de pe autostrăzi. 

Prim-ministrul landului Brandenburg, social-democratul Dietmar Woidke, a criticat dur scumpirea carburanților. El a vorbit despre ”jecmănirea” șoferilor și a cerut intervenția guvernului federal.

”Nimeni nu înțelege de ce, pentru același carburant, prețurile din Germania sunt cu 60 de cenți mai mari decât în Polonia, în condițiile în care ambele țări sunt state vecine ale Uniunii Europene”, a declarat Woidke sâmbătă.