Annalena Baerbock, la conferința donatorilor de la București | România | DW | 15.07.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Annalena Baerbock, la conferința donatorilor de la București

Războiul din Ucraina a amintit Europei că există Moldova. Ministrul german de Externe vine la București pentru a consolida sprijinul de care Chișinăul are nevoie. Și pentru a ajuta la deblocarea portului Constanța.

Annalena Baerbock

Annalena Baerbock

Șefa diplomației german, Annalena Baerbock, vine la București, pentru a coprezida conferinţa Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, alături de omologul său român, Bogdan Aurescu, și de ministrul de Stat pentru Parteneriate Internaționale al Franței, Chrysoula Zacharopoulou.

Instrumentul de sprijin și finanțare, lansat în aprilie la Berlin cu participarea a 47 de state și instituții internaționale, își propune să ajute autoritățile de la Chișinău să depășească suprapunerile de crize simultane cu care se confruntă: situaţia refugiaţilor din Ucraina, redresare economică, securitatea frontierelor dar și cea energetică. De la prima conferință, când donatorii au strâns aproape 700 de milioane de euro, Republica Moldova a devenit candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Noul statut vine cu o serie de sarcini noi pentru Guvernul de la Chișinău, iar acestea se vor afla pe agenda discuțiilor de la București: lupta împotriva corupției, reforma administrației și managementul finanțelor publice. Aceste obiective structurale nu înlătură, însă, provocările reale, de la firul ierbii: cheltuielile sociale, amplificate de prețurile explodate și de inflația accelerată, cele cu administrarea refugiaților și blocajele comerciale pe care războiul declanșat de Rusia le-a atras, cu consecințe în întreaga economie.

În același context, să amintim că, la începutul acestei săptămâni, Uniunea Europeană a lansat și o platformă de sprijin pentru securitatea internă și gestionarea frontierelor Moldovei. Există temerea că o parte din armele livrate Ucrainei ar putea să ajungă pe piața neagră europeană sau în alte zone de conflict. În plus, orice zonă de război este o potențială sursă pentru traficanții de persoane.

Portul Ucrainei spre Europa

Annalena Baerbock, care vizitează pentru prima oară România de când a preluat mandatul Externelor, va ajunge, în cursul serii, și în portul Constanţa, împreună cu reprezentanţi ai unor companii germane, pentru a discuta despre exporturile de cereale din Ucraina. Sunt interesați de ce soluții pot fi dezvoltate în zona românească a Mării Negre firmele DB Schenker și DB Cargo, subsidiarele pentru logistică, respectiv transport feroviar de mărfuri ale grupului Deutsche Bahn, dar și Wiebe, holding specializat între altele în construcții feroviare și care are deja ceva experiență în reabilitarea căilor ferate din România. În urmă cu mai puțin de o lună, într-un consiliu ministerial european desfășurat în Luxemburg, Baerbock anunța șefii diplomațiilor din Uniune că Germania va lucra alături de Polonia și România la adaptarea infrastructurii feroviare din cele două țări care pot juca un rol decisiv în exportul unei părți din cele peste 20 de milioane de tone de cereale blocate în Ucraina. Soluții se cer cu atât mai rapid puse în practică cu cât negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul, care ar trebui să pună capăt riscului de foamete globală, nu par a se îndrepta spre rezultatul dorit de comunitatea internațională.

Deocamdată, Moscova ar dori ca în schimbul garantării unui culoar securizat pentru exporturile de cereale din Ucraina să i se permită să vândă în străinătate propriile produse agricole și nu doar. Pentru aceasta ar fi însă nevoie, întâi de toate, ca Uniunea Europeană să umble la pachetele de sancțiuni. Rusia mai vrea și să inspecteze fiecare vas al Ucrainei, pentru a se asigura că acestea nu se întorc în porturile de unde au exportat grâul cu încărcătură militară; Turcia și ONU s-au oferit să facă ele aceste controale.

Săptămâna trecută, ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că, după decenii în care nu a fost folosită, linia cu ecartament larg care traversează zona portuară Galați poate să fie din nou folosită de trenurile care vin din Ucraina prin Moldova pentru a descărca în vase care, apoi, pe Dunăre, ajung la Marea Neagră sau urcă spre centrul Europei. Unele au destinația Constanța, unde mare parte din port a fost, ani la rând, un imens depozit în aer liber de fier vechi, cu sute de vagoane ruginite staționate pe liniile părăginite. Între timp, o parte din aceste epave feroviare au fost scoase din incintă și au fost alocate 50 de milioane de euro pentru ca liniile de tren din port să redevină, parțial, utilizabile. Dar portul tot nu face față dublei presiuni de mărfuri. Sunt cerealele pe care comunitatea internațională se străduiește să le scoată din Ucraina. Și mai este propria producție românească de cereale, care așteaptă în câmp și hambare după transportatori indisponibili, blocați în coadă la intrarea în port.

Pe toate acestea, Baerbock le va putea afla direct de la autoritățile române dar și de la mediul de afaceri pe care războiul din Ucraina l-a luat prin surprindere și l-a sufocat. O privire pe site-ul Ship Radar 24 este ilustrativ pentru ce înseamnă efortul căruia România trebuie să îi facă față și care în bună măsură se datorează celor 30 de ani în care infrastructura de navigație a fost ignorată și s-a discutat mai mult despre complotul internațional împotriva porturilor românești și mai puțin de destinația banilor publici.

Vă mai recomandăm