Aniversare: 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée

Nunta de diamant dintre Germania și Franța, care va avea loc duminică, se anunță a fi un eveniment festiv. Tratatul de la Élysée, prin care cele două țări au convenit să coopereze în domeniul politicii externe, de securitate și culturale, împlinește 60 de ani. 

La prestigioasa Universitate Sorbona din Paris este programată o ceremonie comună cu liderii francez și german, alături de parlamentari din cele două țări. De asemenea, președinții parlamentelor vor depune o coroană de flori la Mausoleul Panthéon. Ulterior, la Palatul Élysée va avea loc Consiliul de Miniștri. "Toate acestea vor sublinia încă o dată cât de vie este relația franco-germană și că avansăm împreună în Europa", a declarat presei o purtătoare de cuvânt a Palatului Élysée. Experții așteaptă însă rezultate concrete, nu doar datorită aniversării. 

"Vom vorbi despre marile probleme ale cooperării noastre bilaterale", a adăugat purtătoarea de cuvânt. Printre subiecte se numără apărarea, politica industrială, energia, transporturile, reforma UE și imigrația. "Am folosit lunile suplimentare pentru a face progrese concrete în aceste domenii", a precizat responsabila. 

Consiliul de Miniștri ar fi trebuit să aibă loc în toamna anului trecut, dar a fost anulat. Ori mai degrabă "amânat", potrivit Palatului Élysée. Momentul a marcat punctul culminant al unei dispute politice bilaterale care crescuse anterior în intensitate. Berlinul a optat pentru un nou scut antirachetă internațional, fără implicarea Franței. Iar președintele francez Emmanuel Macron a convenit cu Spania și Portugalia asupra unui nou gazoduct de hidrogen și gaze, ocolind un proiect favorizat de Berlin. Mai mult, liderul francez declara la un summit la Bruxelles că nu este bine pentru Germania sau pentru Europa ca Republica Federală să se "izoleze".

"Amânarea" întâlnirii a fost un semnal de alarmă

Consiliul de Miniștri anulat a reprezentat un semnal de alarmă, potrivit lui Stefan Seidendorf, director adjunct al Institutului franco-german (DFI) din Ludwigsburg. "La Berlin, oamenii au fost uimiți de presiunea publică care a urmat. Oamenii au crezut că relația franco-germană este de la sine înțeleasă, dar lucrurile arată altfel", a spus el pentru DW. 

Până la urmă, reuniunile bilaterale și vizitele ministeriale s-au înmulțit iar mașina diplomatică a început să funcționeze cu adevărat și la nivelul grupurilor de lucru comune, explică Seidendorf. 

"Acest lucru arată că Tratatul de la Élysée funcționează. Nicio altă relație bilaterală nu beneficiază de o atenție mai mare, de o infrastructură invizibilă atât de bine dezvoltată, care poate fi activată în momente de criză", spune politologul.

Eric André Martin, secretar general al Comitetului de Studiu pentru relațiile franco-germane din cadrul grupului de reflecție Ifri de la Paris, afirmă că efervescența creată era și necesară. "Amânarea" reuniunii a fost percepută ca un eșec. Or, acum, observatorii au așteptări mari de la întâlnirea aniversară, a spus el pentru DW. 

Potrivit expertului, prioritatea momentului este elaborarea unei foi de parcurs franco-germane, de pildă în domenii precum energia, economia sau apărarea, care să ducă la proiecte concrete. În pofida numărului crescut de întâlniri din ultimele luni, cele două țări par să nu fi reușit, cel puțin până acum, să restabilească buna coordonare dintre ele. 

O inițiativă economică sau energetică comună?

Mărturie în acest sens stau evenimentele de la începutul lunii ianuarie, când Franța a anunțat că va furniza Ucrainei, care este atacată de Rusia din februarie 2022, vehicule blindate de recunoaștere. O zi mai târziu, Germania și SUA au anunțat că vor trimite transportoare blindate germane și americane de trupe. "De fapt, toate cele trei țări ar fi trebuit să facă un anunț comun, dar Macron s-a grăbit pentru că a considerat că, în caz contrar, nu se va ajunge la rezultate palpabile", explică Seidendorf. 

Duminică, un anunț concret privind apărarea pare mai degrabă improbabil. "Berlinul și Parisul vor oferi mai degrabă un răspuns viguros la legea americană pentru reducerea inflației", spune expertul. 

Pachetul american de 430 de miliarde de dolari (echivalentul a 416 miliarde de euro), adoptat anul trecut de SUA, este un amestec de reduceri de taxe și subvenții, care vizează în primul rând promovarea întreprinderilor durabile. 

Partea europeană vede în regulament tendințe protecționiste, de vreme ce e menit să încurajeze cetățenii să cumpere produse fabricate în America. Germania și Franța au solicitat deja în decembrie un răspuns european la această situație. "O variantă este și o nouă cooperare în sectorul energetic, de pildă sub forma unei inițiative pentru o rețea europeană de hidrogen", adaugă Seidendorf. Potrivit Palatului Élysée, hidrogenul este pe ordinea de zi.

Barbara Kunz, expertă în relațiile franco-germane la Institutul de Cercetare pentru Pace și Politică de Securitate de la Universitatea din Hamburg, nu are așteptări prea mari de la reuniunea ministerială de duminică și nici de la relațiile franco-germane.

"Timp de decenii, cele două țări au încercat să își ridice cooperarea la un nivel strategic, dar fără succes", a subliniat Kunz pentru DW. Nu doar că lipsește înțelegerea reciprocă, dar între cele două țări există diferențe structurale profunde. De pildă, Franța continuă să se bazeze în principal pe energia nucleară, în timp ce Germania a decis să elimine treptat energia nucleară, optând pentru extinderea energiilor regenerabile. 

"Singurul lucru pe care îl pot face cele două țări este administrarea crizelor. Numai că actuala criză provocată de războiul din Ucraina nu face decât să sublinieze depărtarea dintre ele", constată experta. 

În vreme ce Germania pledează pentru o concentrare totală asupra NATO, Franța dorește o soluție europeană în cadrul așa-numitei "autonomii strategice" a lui Macron. "Vechea idee că Europa este împărțită în două tabere și că toate statele membre se regăsesc într-un compromis între Germania și Franța este depășită. Mai nou, în funcție de temele abordate, cele 27 de state membre se regăsesc în tabere diferite”, spune ea. 

Motorul franco-german "încă mai poate funcționa"

Joseph de Weck, membru al FPRI, Institutul American de Politică Externă, afirmă că Franța și Germania continuă să joace rolul de busole pentru Europa. "Numeroasele neînțelegeri din ultimele luni au fost cauzate și de structurile de putere diferite. În Franța, Macron decide multe lucruri de unul singur, în timp ce cancelarul german trebuie să se coordoneze cu partenerii de coaliție și cu Bundestagul", a explicat politologul pentru DW. "Războiul din Ucraina sudează ambele guverne. Potrivit sondajelor, francezii și germanii sunt uniți în privința sancțiunilor împotriva Rusiei și a livrărilor de arme”, constată de Weck.