Analiză: Noul ministru al Educației în luptă cu austeritatea

În ultimii 36 de ani, România a avut 32 de miniștri ai Educației. Șapte au fost acuzați de plagiat, printre care Ioan Mang, Liviu Pop și Sorin Cîmpeanu, dar au predat în continuare studenților. 

Prima declarație publică a noului ministru al Educației Mihai Dimian după numirea în funcție conține un concept pe care nu l-am mai întâlnit la predecesorii săi, anume empatia în procesul educațional: „Cred că în Educaţie este nevoie de mai mult dialog, mai multă empatie şi corectitudine între toţi cei care pot influenţa rezultatul final: profesori, elevi şi studenţi, părinţi, sindicate şi reprezentanţi ai administraţiei publice.“

Pe de altă parte, potrivit Edupedu.ro, ministrul Educației a transmis un mesaj bizar pentru un rector cu o carte de vizită impresionantă și care nu a făcut niciodată politică, în care spune că încurajează colegii din învățământul universitar și preuniversitar „să fie membri ai partidelor politice, pentru că partidele au resurse umane de calitate.“

Ministrul Dimian, susținut de PNL, are în față prima provocare majoră care va afecta aproape trei milioane de elevi, anume să obțină, prin Legea Bugetului de Stat, un procent mai mare din PIB decât cel actual de 3,4% . Programul de austeritate trebuie să țină cont că Educația e principalul pilon, alături de Sănătate, pentru binele societății. 

Daniel David: „N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe profesori“

Analfabetismul funcțional ține de un naufragiu sistemic, în care sunt implicați mai mulți actori și care are mai multe cauze, unele dintre ele nefiind nici măcar pomenite de decidenții politici. Îndeobște sunt pomeniți doar profesorii, părinții și elevii. Fostul ministru al Educației Daniel David a declarat cu o lună înaintea demisiei că „n-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe profesori“. A fost o generalizare nefericită care i-a atras multe critici, și nu doar din partea profesorilor.

Potrivit Centrului European pentru Excelență în Educație, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de carte. În ultimii zece ani, peste 1.460 de biblioteci publice au fost desființate, aproape 15% din totalul național. Majoritatea bibliotecilor se află în mediul rural, dar fondul de carte este învechit, neatractiv, iar bibliotecarii nu-și bat capul să obțină noi achiziții și să recomande elevilor cărți care să le atragă atenția, să le dezvolte gândirea critică, să le nască întrebări la care să aștepte răspunsuri la orele de clasă sau în cele două ore de pregătire remedială pe săptămână, introduse de guvernul Bolojan. Nu am auzit să se vorbească în acest sens despre colaborarea dintre bibliotecari și cadrele didactice.

Analfabetismul funcțional se datorează în bună parte și programelor școlare suprasolicitante, deopotrivă cu volumul mare al temelor pentru acasă. Proiectul România Educată, copilul de suflet al fostului președinte Klaus Iohannis, transpus în legile Educației din 2023, a rămas încremenit în proiect. Consecințele pe termen lung ale faptului că jumătate din elevii români sunt analfabeți funcțional sunt ignorate de politicieni, de profesori, de părinți.

Investiția în educație este și una economică

Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește abandonul școlar. Prima cauză este sărăcia, cu precădere în mediul rural și în comunitățile defavorizate. Altă cauză ține de mentalitatea părinților, care nu văd un viitor pentru copiii lor în condițiile în care piața muncii din România nu e predictibilă. La acestea se adaugă lipsa școlilor de meserii, desființate cu mulți ani în urmă de ministra de atunci Ecaterina Andronescu, un domeniu educațional la care nu s-a mai revenit niciodată.

Potrivit UNICEF, fiecare an suplimentar de școală crește veniturile viitoare ale unui tânăr cu aproximativ 8%, un indicator care arată clar că investiția în educație este și una economică, nu doar socială. Ce înseamnă asta? Că în urma abandonului școlar vom avea tot mai mulți muncitori necalificați, tot mai mulți tineri care nu își găsesc un loc de muncă, tot mai mulți care cad pradă periferiilor citadine – droguri, jocuri de noroc, infracțiuni.

Copiii în pragul sărăciei au nevoie să fie luați în seamă nu doar financiar

Un comunicat al asociației Salvați Copiii arată că până în prezent au fost înființate sau se află în proces de lansare aproximativ 300 de servicii comunitare care presupun intervenții multidisciplinare prin echipe formate din medici de familie, psihologi, asistenți sociali, asistenți medicali comunitari, consilieri școlari ori mediatori școlari.

E nevoie ca primăriile să se implice, prin serviciile de asistență socială, în ajutorarea copiilor în pragul sărăciei, nu doar financiar, ci și prin organizarea unor activități care să-i ferească de excluziune socială. Altfel spus, un copil în pragul sărăciei are nevoie să fie luat în seamă, să știe că și altcineva, din afara familiei, se interesează de el.  

Provocările pentru noul ministru al Educației Mihai Dimian sunt enorme. Nimeni nu-i va putea cere, la modul onest, să le rezolve pe toate. Dar dacă va avea determinarea să depășească proiectul încremenit România Educată și va veni cu o nouă filosofie asupra Educației, va fi un punct câștigat.