1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Analiză: De ce amenință Șoigu Republica Moldova?

23 aprilie 2026

Rusia încearcă, prin amenințări alarmiste, să determine Chișinăul să renunțe la planul său de readucere a Transnistriei în câmpul constituțional al Republicii Moldova.

https://p.dw.com/p/5CiRH
Un militar patrulează în faţa unei bariere de la poarta de acces spre Transnistria
Transnistria - "Butoiul cu pulbere" din estul EuropeiImagine: DW/ZDF/Arte/Berlin Producers

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a declarat într-un interviu pentru cotidianul rusesc «Komsomolskaia Pravda», că Rusia va întreprinde „toate măsurile necesare și va recurge la toate metodele disponibile pentru a-și apăra cetățenii săi” din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Mai mult, el a spus că retorica autorităților moldovene cu privire la regiunea transnistreană „seamănă din ce în ce mai mult cu declarațiile autorităților ucrainene despre Donbas în 2014” - anul în care Rusia a anexat Crimeea. Șoigu a spus că în Transnistria ar locui peste 220 de mii de ruși și că „interesele și securitatea lor” ar fi în pericol. Asta deși 98% din cei aproximativ 300 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene posedă acte moldovenești de identitate.

Nu a uitat să repete narațiunea preferată a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov , despre faptul că guvernarea pro-europeană de la Chișinău ar fi dirijată din exterior și că ar încerca, cu sprijin occidental, să elimine prezența militară rusă din Transnistria. Și fără să fie întrebat, Șoigu a ținut să menționeze neapărat că un incident la uriașele depozite de armament vechi (de pe vremea URSS) de la Cobasna (localitate din regiunea transnistreană aflată la numai 2 kilometri de frontiera cu Ucraina) s-ar solda cu moartea multor oameni și cu o catastrofă ecologică regională.

De ce iese Republica Moldova din CSI

Chișinăul tace și face

Declarațiile lui Șoigu vin după ce Chișinăul a dezvăluit o parte a planului său de reintegrare economică a Transnistriei până în 2030 cu introducerea administrării provizorii a regiunii separatiste de către UE și după ce Guvernul moldovean i-a declarat indezirabili pe toți șefii comandamentului armatei ruse dislocate ilegal în regiunea transnistreană. „Este clar că autoritățile Republicii Moldova, cu sprijinul Uniunii Europene, încearcă să alunge trupele ruse din Transnistria. Chișinăul a privat efectiv conducerea GOTR de dreptul de a circula în afara regiunii transnistrene”, s-a plans Șoigu.

De asemenea, Maia Sandu a lipsit de cetățenia Republicii Moldova mai mulți indivizi de la Tiraspol , care deservesc Rusia și se implică în acțiuni de subminare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Chișinăul a reacționat la ultimele declarații ale lui Șoigu. Vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, i-a reamintit oficialului rus că prezența militară a Rusiei în Republica Moldova este ilegală: „Poziția noastră este foarte clară – identificarea unei soluții pașnice pentru reintegrarea statului, în baza respectării suveranității și integrității teritoriale în limitele frontierelor recunoscute internațional”, a menționat Chiveri. El a reiterat că Republica Moldova solicită constant retragerea trupelor ruse, amintind de angajamentele asumate de Rusia în acest sens la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, care nu au fost respectate până în prezent.

Alegeri în Găgăuzia: Temeri privind influența Rusiei

La rândul său, MAE de la Chișinău a difuzat un comunicat în care menționează că situația de securitate pe întreg teritoriul țării „este stabilă, iar drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor persoanelor, indiferent de cetățenie sau regiune, sunt pe deplin respectate și garantate”.

Chișinăul are o singură ofertă pentru Tiraspol

După invazia asupra Ucrainei în februarie 2022, Rusia a pierdut constant pârghii în Transnistria. Ucraina a închis segmentul transnistrean de frontieră pe care Chișinăul nu-l putea controla, iar regiunea separatistă a ajuns dependentă 100% de Guvernul de la Chișinău . Rusia a încercat în câteva rânduri să provoace crize umanitare în Transnistria prin sistarea livrărilor de gaze în plină iarnă, sperând că va putea monta, electoral, localnicii din regiunea transnistreană contra Chișinăului. Efectul a fost însă invers, pentru că Chișinăul și UE au intervenit și au salvat acei oameni lăsați de Rusia să înghețe în propriile case.

Acum, Chișinăul are o singură ofertă pentru Tiraspol – reintegrarea și aderarea la UE ca stat reîntregit. Alternativa pentru Transnistria ar fi izolare economică și sărăcie cruntă. 80% din exporturile transnistrene sunt absorbite acum de piața UE în baza Acordului de liber schimb Moldova-UE. Dacă reintegrarea țării nu se va produce până în momentul aderării Moldovei la UE, Transnistria nu va mai putea exporta nimic în UE.

În plus, după prăbușirea regimului Orban în Ungaria la Tiraspol reapare o problemă existențială. Compania intermediară care transportă momentan gaz pentru Transnistria , printr-o combinație rusească, este MET Gas and Energy Marketing AG din Ungaria și este puțin probabil că noua putere de la Budapesta va tolera această schemă girată de fostul regim loial Moscovei.

Locuitorii Transnistriei în căutarea unui job la Chișinău

Oamenii se desprind de regimul separatist

Între timp, situația economică în regiunea transnistreană se înrăutățește continuu. Oamenii simpli fac naveta zilnic la muncă pe malul drept al Nistrului (Chișinău), deoarece salariile sunt aici de trei ori mai mari față de Tiraspol. Transnistria nu mai primește gaz gratis ca până în 2022 din Rusia, Chișinăul controlează tranzitul (pentru care Tiraspolul plătește), Tiraspolul primind gaz doar pentru necesitățile sociale vitale, nu și pentru afacerile oligarhilor conectați la Moscova.

Regimul separatist de la Tiraspol strânge constant „cureaua” din 1 ianuarie 2025, când Chișinăul a încetat să mai cumpere curent de la Centrala Cuciurgan, lăsând „bugetul” separatiștilor cu o gaură de 70%. Săptămâna aceasta, pretinsul „guvern” de la Tiraspol a aprobat o nouă măsură vizând „disciplina financiară” în încercarea de a amâna prăbușirea așa-numitului „sistem bancar”. Prin acest act, administrația separatistă face un ultim efort de a direcționa puținele resurse financiare rămase spre ceea ce ei numesc „domenii prioritare”.

Moldova: Satul rupt în două de Uniunea Sovietică

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.