Analiză: De ce a lovit Rusia infrastructura R. Moldova?

Autoritățile moldovene susțin că armata rusă a lovit intenționat linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești (segmentul de pe teritoriul Ucrainei), principala linie electrică ce asigură Moldova cu energie. „Nu a fost un accident, ci o crimă de război”, a menționat marți premierul Alexandru Munteanu.

Cu două săptămâni înainte de asta, Rusia a lovit centrala Novodnestrovsk din Ucraina, provocând o catastrofă ecologică pe râul Nistru, din care beau apă 90% dintre moldoveni. Se întâmpla în momentul în care inițiativa denunțării acordurilor de aflare a Moldovei în CSI intraseră în procedură la Guvern. Chișinăul nu s-a oprit, iar peste câteva zile și Parlamentul a pus punct relației cu CSI. În ședința la care s-a decis ieșirea din CSI, exponenții opoziției pro-ruse au anunțat de la microfonul din Parlament că Putin se va răzbuna.

Și Putin s-a răzbunat

Moscova a făcut asta mereu în raport cu Republica Moldova: în anii ’90, l-a amenințat pe primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, că va „avea trei republici în loc de una” dacă Moldova nu aderă la CSI. Snegur și ministrul moldovean de externe de atunci au scris despre asta în cărțile lor.

Iar pentru a opri valul de renaștere națională și a bloca unirea Republicii Moldova cu România, Rusia a pedepsit Chișinăul prin declanșarea războiului de la Nistru din 1992 – fapt confirmat pe 22 octombrie 2002 de președintele Dumei de Stat a Rusiei, Ghenadii Selezniov, într-o conferință de presă susținută în Parlamentul de la Chișinău.

A urmat pedeapsa Rusiei pentru semnarea Acordului de Asociere UE-Moldova în 2014. Rusia a impus embargouri economice Republicii Moldova și a călcat demonstrativ merele moldovenești cu buldozerul la o gunoiște dintr-o suburbie a Moscovei.

Ulterior, aflat la Bruxelles în calitate de președinte al Republicii Moldova, pro-rusul Igor Dodon a pledat pentru denunțarea Acordului de Asociere cu UE, „pentru a tempera mânia Rusiei”. Dar Moldova a mers mai departe. Acum, peste 70% din exporturile moldovenești ajung pe piața UE, iar în Rusia mai puțin de 2% (de la 65%).

Administrare externă temporară în Transnistria

Acum are loc o nouă provocare căreia Chișinăul trebuie să-i facă față, pentru a se putea rupe definitiv de Rusia. Otrăvirea Nistrului și bombardarea liniei electrice de 400 kilovolți Isaccea-Vulcănești pe segmentul ucrainean este pedeapsa pe care Rusia o aplică Moldovei pentru ieșirea din CSI și încercarea reintegrării enclavei separatiste Transnistria în câmpul constituțional al Republicii Moldova.

Foaia de parcurs în acest sens a fost făcută publică, iar implementarea măsurilor în raport cu regiunea separatistă vor începe chiar din vara acestui an (introducerea TVA în raport cu firmele transnistrene). Este pentru prima dată în ultimii 35 de ani când Chișinăul are o strategie de reintegrare. Mecanismele, care vor fi aplicate etapizat, nu depind în nici un fel de voința sau refuzul Tiraspolului de a le accepta, iar documentul a fost deja coordonat cu partenerii externi ai Republicii Moldova.

Chișinăul a schimbat cardinal tonalitatea în raport cu Tiraspolul odată cu înlocuirea vicepremierului pentru Reintegrare. Noul negociator-șef din partea Chișinăului, Valeriu Chiveri, a venit în această funcție de la Kiev, unde a fost ambasador al Republicii Moldova.

Chișinăul pregătește nu doar reintegrarea economică a regiunii transnistrene în câmpul constituțional al Republicii Moldova (obligarea agenților economici transnistreni de a-și plăti taxele la Chișinău), dar și introducerea administrării externe temporare a Transnistriei, înlocuirea forței rusești de pacificare de la Nistru și creșterea rolului UE și al României în procesul de negocieri pentru soluționarea definitivă a conflictului.

Începând cu vara anului 2026, lucrurile ar urma să se întâmple etapizat și destul de rapid, astfel încât problema reintegrării să fie rezolvată până în momentul semnării Tratatului de aderare a Moldovei la UE – sfârșitul anului 2028 fiind termenul asumat de Chișinău în acest sens. Chișinăul a creat și un fond de convergență unde se vor aduna banii pentru reintegrare – fond în care vor fi virați banii din taxele plătite de companiile din Transnistria și de la donatorii externi.

Rusia are doar pârghii specifice grupărilor criminale

Asta irită Rusia, care pierde controlul asupra Transnistriei și, în condițiile în care Ucraina rezistă militar, aproape că nu mai are pârghii în măsură să blocheze acest plan al Chișinăului. Kremlinul a avut nevoie să preia controlul politic asupra Chișinăului prin agenții săi din politica moldovenească pentru a menține un status quo convenabil în Transnistria și pentru a pune din nou Chișinăul să finanțeze separatismul prin scheme energetice. Dar planul său a eșuat la scrutinele din 2024 și 2025 desfășurate în Republica Moldova, la care au învins forțele pro-europene.

Tot ce mai poate încerca Rusia acum este să instige moldovenii, să-i facă să-și urască conducătorii din cauza prețurilor mari, bunăoară la carburanți; să încerce să bage Moldova în beznă pentru a crește nivelul de anxietate al populației; să-i otrăvească resursele pentru a copleși autoritățile cu crize, ca să nu mai aibă timp și resurse pentru a se mișca înainte cu procesele de aderare la UE; să slăbească încrederea cetățenilor în instituțiile statului prin falsuri și propagandă.

„Dragi cetățeni, acum e nevoie să fim solidari, să înțelegem seriozitatea situației, să fim rezistenți. Să economisim, să distribuim mesajele din surse oficiale, să fim uniți, să fim demni. Chiar dacă Rusia ne vrea slabi, depinde de noi să rămânem puternici și să ținem Moldova demnă” – este mesajul președintei Maia Sandu distribuit marți, după instituirea stării de urgență de către Parlamentul de la Chișinău.