1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Analiză: Cum rezolvă Ciolacu ecuația pensiilor speciale

28 martie 2023

PSD și PNL vor doar schimbări de formă în regimul pensiilor speciale. Marcel Ciolacu a dat deja nu doar direcția și limitele schimbărilor, ci și felul în care poate fi convinsă UE să treacă peste amănuntele reformei.

https://p.dw.com/p/4PLRU
Marcel Ciolacu, PSD
Liderul PSD Marcel CiolacuImagine: Yonhap/picture alliance

Aflată în criză de timp și pe cale să piardă a doua tranșă de 3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă nu schimbă legislația pentru pensiile speciale, coaliția de guvernământ a trimis la parlament câteva modificări superficiale. Între ele, liderii PSD și PNL propun soluția să impoziteze cu 15% banii care nu provin din contributivitate, să fie interzisă cumularea pensiei speciale cu salariul provenit dintr-o instituție de stat (cazul premierului Nicolae Ciucă, fost general de armată, care are o indemnizație MApN de aproximativ 14.000 de lei pe lună, o indemnizație de la Senat de peste 10.000 de lei pe lună și o pensie de serviciu de peste 18.000 de lei pe lună), pensiile speciale să fie indexate cu rata inflației, nu în funcție de creșterea salarială ca până acum, să nu mai existe cazuri în care pensia să fie mai mare decât salariul.

Rezultă că PSD și PNL vor să mențină filosofia pensiilor speciale, să nu le afecteze prea mult și eventual să aibă un alibi destul de puternic în favoarea lor atunci când negociază cu experții europeni deblocarea banilor de care au atâta nevoie. Marcel Ciolacu a dat deja un mesaj clar sistemului: România nu poate aplica ad literam reformarea pensiilor speciale, fiindcă în acest fel s-ar depopula ministerele Apărării, de Interne, Justiția, serviciile secrete și ar fi afectată activitatea acestora într-un moment în care există un conflict la frontieră.

În această argumentație, liderul PSD (i)a sugerat planul de negociere cu Bruxelles-ul, (ii) a scos în evidență șantajul la vedere al oamenilor din instituțiile de forță care se pot pensiona și la 45 de ani, potrivit criteriilor actuale, și care pot lăsa țara baltă cu un război în apropierea granițelor, (iii) și-a câștigat simpatia sistemului, imaginându-și că acesta îl va ajuta la alegerile de anul viitor. 

Pensiile speciale împart societatea în clasa privilegiaților și restul. După un model luat din perioada comunistă, în care egalitatea era doar un slogan, în vreme ce, în realitate, aristocrația roșie avea o viață confortabilă oferită de Partid în schimbul loialității și supunerii. Și atunci, la fel ca acum, erau mulți care ar fi vrut să-și vândă sufletul, dar nu au avut norocul să aleagă cărarea care duce spre vârf.

Privilegiații primesc de fapt niște pensii de merit care nu respectă niciunul dintre criteriile de bază care se aplică celorlalți: nici vârsta de pensionare, nici modul de calcul, nici durata de cotizare. Nu e clar ce merite au, dar sunt suficient de mulți încât în următorii ani să ajungă să cheltuiască 1,5% din Produsul Intern brut, după calculele directorului pentru stabilitate financiară din BNR, Eugen Rădulescu. 

Din statistici rezultă că România plătește în jur de 175.000 de pensii speciale, din care 68.000 sunt achitate prin MApN, dar includ și serviciile secrete, 85.000 sunt pentru polițiști și alte cadre ale Ministerului Administrației și Internelor, 4500 sunt pentru magistrați iar restul pentru diplomați, foști politicieni, demnitari, personal din aviația civilă, foști angajați ai Curții de Conturi. Unele calcule sugerează că numărul acestor merituoși va crește în anii următori, ceea ce ar putea duce la dezechilibre și mai mari în sistemul național de pensii. 

Principala problemă a acestor pensii speciale este că ele nu se raportează la muncă. Spre exemplu, cea mai mare pensie din sistemul juridic este de 20.207 lei, din care mai puțin de 10% înseamnă contributivitate. Practic statul pompează în această pensie 18.820 de lei, bani care nu sunt justificați prin munca pensionarului privilegiat. Și în cazul celorlalți pensionari speciali, statul acoperă de fiecare dată peste 60% din veniturile lor.

Liderii coaliției de guvernare vor să dea senzația că schimbă această schemă de finanțare, dar fac eforturi pentru a menține diferențele. De fapt, în cazul magistraților, totul e protejat de legi și decizii ale instanțelor, până la Curtea Constituțională.  Tagma lor e deci favorizată pentru totdeauna. Tot ceea ce mai poate fi modificat în acest caz e vârsta de pensionare, fiindcă în acest moment ei pot ieși la pensie după 25 de ani de muncă, deci de la 50 de ani sau chiar mai puțin pentru cei harnici. 

Pentru celelalte caste, privilegiile pot fi însă tăiate, așa cum rezultă din analiza Băncii Mondiale, care este consultantul României pentru rezolvarea acestei probleme complicate și care enunță următoarele principii: să existe un stagiu minim de plată,  toate pensiile trebuie să țină cont de contributivitate, nicio pensie să nu mai depășească venitul din timpul serviciului, să nu se mai creeze noi categorii de pensionari speciali iar protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi doar la pensiile magistraților și doar în limitele prevăzute explicit de motivările Curții. 

Sabina Fati
Sabina Fati Sabina Fati scrie pentru DW din 2020.