Analiză: Coincidențele din Armată și jocul pentru Rusia

Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, ar fi fost convins, potrivit procurorilor anticorupție, să intervină pentru fiica generalului Mihai Șomordolea, fostul secretar al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Ar fi emis un ordin prin care 20 de studenți admiși la studii cu taxă la Universitatea de Educație Fizică și Sport să treacă la buget. Dintre aceștia, trei, inclusiv fata generalului Șomordolea, ar fi urmat să fie încadrați ca ofițeri în MApN la terminarea studiilor. O altă anchetă împotriva șefului Armatei vizează angajarea directă a fiicei unui alt general ca medic în structurile militare ale Palatului Cotroceni. Investigația DNA ar indica o coordonare a generalilor pe care i-a ajutat Gheorghiță Vlad și care e acuzat că a avizat angajarea, deși nu s-ar fi respectat etapele procedurale impuse de legislația militară.

În Armată, la fel ca în alte instituții importante ale statului, există familii extinse, iar nepotismul a devenit o tradiție. Nicolae Ciucă, un alt fost șef al Statului Major, devenit premier, a fost acuzat în timpul campaniei prezidențiale din 2024 că într-o singură zi, soția lui ar fi fost trecută în rezervă plutonier adjunct și rechemată în serviciu cu grad de locotenent-colonel, iar fratele ei ar fi fost angajat în armată în batalionul pe care îl conducea la Craiova chiar Nicolae Ciucă. Sora domnului Ciucă a fost și ea în armată.

Rude fără pregătire, aduse în armată 

Rude fără pregătirea necesară au fost aduse adesea în armată pentru a le asigura pensii mari la vârste mici. Aceste familii se extind de sus în jos, din jurul generalilor, și sunt cazate în locuri călduțe. În 2022, Armata avea 85 de generali activi dintr-un total de 600, în care sunt incluși sportivi, cântăreți și politicieni. 

Acum un an, comandantul Logisticii Armatei Române, generalul cu trei stele Cătălin Ștefăniță Zisu, a fost pus sub control judiciar și acuzat de abuz în serviciu în formă continuă după ce au fost descoperite lucrări plătite de Armată, dar nefăcute, pentru extinderea cimitirului Ghencea, cu un prejudiciu estimat la peste 2,4 milioane de euro. O parte din bani i-ar fi investit, potrivit procurorilor, în 4600 de tablouri, 3600 de sticle rare de alcool, 30 de ceasuri de lux și 20 de genți Hermes și Louis Vuitton.

Moscova lucrează prin pârghii multiple 

Nu există probe că actualul șef al Armatei Române ar fi primit ceva în schimbul ajutorului dat colegilor săi generali care voiau să le asigure fiicelor locuri de muncă stabile. Dar acuzația procurorilor că a intervenit în favoarea lor l-a transformat pe Gheorghiță Vlad într-un punct nevralgic al Armatei, simultan cu incapacitatea militarilor români de a opri drona rusească, despre care se știe deja că a fost trimisă la Galați pentru a testa capacitatea de apărare a României și reacția NATO.

Nu e vorba doar despre coincidențe, când o țară își pune pe tavă vulnerabilitățile una câte una. În spatele acestei demonstrații nu e numai inabilitatea unor generali sau incapacitatea președintelui de a numi un premier într-o lună de zile. Totul pare un scenariu menit să demonstreze cât de ușor poate fi distrusă credibilitatea Armatei, pentru a arăta că țara e nefuncțională și că, la o adică, poate fi manevrată de la distanță, ca și cum ar fi o scenă dintr-un joc video. Gheorghiță Vlad încă nu înțelege că ar trebui să-și dea demisia, la fel cum Nicușor Dan nu înțelege că e grav să ții o țară aflată în vecinătatea războiului fără un guvern funcțional. Compromiterea șefului Armatei Române, în paralel cu breșa de securitate de la Galați, cu discursul diplomatului rus de la ONU și cu propaganda intensă de pe rețelele de socializare, sugerează că Moscova lucrează prin pârghii multiple pentru a arăta că România e incapabilă, iar Aliații n-ar trebui să mai aibă încredere ea și în oamenii ei.