Ambasadorul României la Chișinău: România va continua să fie cel mai sincer și dezinteresat susținător al Republicii Moldova | Moldova | DW | 01.12.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Ambasadorul României la Chișinău: România va continua să fie cel mai sincer și dezinteresat susținător al Republicii Moldova

Pe parcursul acestui an, relația dintre România și Republica Moldova a devenit mult mai apropiată. Un interviu în exclusivitate cu Cristian-Leon Țurcanu, ambasadorul României la Chișinău.

Republica Moldova | Statuia lui Ștefan Cel Mare la Chișinău

Chișinău

Pe lângă multiplele întâlniri bilaterale ale oficialilor de pe ambele maluri ale Prutului, România a devenit un ambasador puternic pe plan internațional în cadrul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. De asemenea, în domeniul energetic, România practic a salvat Republica Moldova de un dezastru, livrând energie atunci când atacurile rusești distrugeau infrastructura energetică ucraineană. Despre relația dintre România și Republica Moldovaam discutat cu Cristian-Leon Țurcanu, ambasadorul României la Chișinău.

DW: Ați fost numit în acest an ambasador la Chișinău. Cum v-a primit Republica Moldova? Cum este după părerea dumneavoastră situația social-economică din această țară?

Cristian-Leon Țurcanu: Deși am preluat mandatul de ambasador al României în Republica Moldova în urmă cu câteva luni, aceasta este a doua mea experiență la Chișinău, unde am revenit cu drag. Desigur că de la precedenta misiune s-au schimbat foarte multe în Republica Moldova.

Am găsit, în primul rând, un climat politic mult mai prietenos în raport cu România și partenerii occidentali și de aici rezultă un alt ritm și o altă intensitate a relațiilor bilaterale, multiple oportunități de a dezvolta proiecte în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

În scurta perioadă de la preluarea mandatului de ambasador am remarcat provocările politico-sociale și economice cu care se confruntă Republica Moldova, cauzate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina și care și-au pus amprenta asupra întregii societăți. Am în vedere impactul pe care criza energetică, criza refugiaților, fenomene cu rezonanță nu numai regională, ci chiar globală, subsecvente agresiunii Federației Ruse din Ucraina, l-au avut asupra situației politice, economice și sociale din Republica Moldova.

DW: Războiul din Ucraina a afectat statele din vecinătatea sa. Cu ce suport a venit România pentru Republica Moldova?

C.Ț.: Putem să enumerăm multitudinea de proiecte pe care România le-a finanțat, să calculăm sprijinul financiar și material pe care România l-a acordat Republicii Moldova ori să contabilizăm sprijinul pe care statele partenere l-au acordat în cadrul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format creat la inițiativa României, Germaniei și Franței. Desigur, aceste măsuri de sprijin sunt în continuă desfășurare și doresc să salut eforturile depuse la nivel european și internațional pentru intensificarea asistenței în beneficiul Republicii Moldova într-o perioadă extrem de dificilă.

În ceea ce privește România, aș dori să amintesc aici Acordul privind sprijinul financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro, semnat cu ocazia Ședinței Comune a celor două Guverne, precum și sprijinul bugetar direct în sumă de 10 milioane euro oferit de Guvernul României. Acestea sunt doar două exemple prin care România a urmărit constant să vină în sprijinul autorităților de la Chișinău, la care adăugăm și măsurile prompte adoptate de către autoritățile de la București pentru facilitarea furnizării de electricitate, gaze naturale, păcură și lemne de foc în contextul crizei energetice.

Cristian-Leon Țurcanu | ambasadorul român în Republica Moldova

Ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu

Dacă ne referim la proiectele derulate în anii anteriori, nu putem să nu amintim de asistența acordată pentru combaterea pandemiei de Covid-19, de proiectele de asistență pentru dezvoltare, printre care cele peste 1200 de grădinițe renovate și reabilitate termic în cadrul precedentului Acord de sprijin financiar nerambursabil de 100 milioane euro oferit de Guvernul României sau de miile de burse de studiu oferite anual.

Desigur, contextul regional deosebit cu care ne confruntăm a acționat ca un catalizator al parcursului european al Republicii Moldova iar eforturile susținute, consecvente și rapide ale actualei guvernări de la Chișinău au facilitat înregistrarea de progrese semnificative în procesele de reformă și modernizare, cu efecte palpabile în viața de zi cu zi a cetățenilor.

În același timp, România va continua să fie cel mai sincer și dezinteresat susținător al aspirațiilor europene ale Republicii Moldova. În egală măsură, vom continua să oferim asistență Guvernului de la Chișinău pentru consolidarea capacității instituționale de a livra în materie de reforme în domeniul justiției și în alte sectoare cheie. Și, bineînțeles, acțiunile noastre, cooperarea bilaterală, relațiile noastre speciale vor fi pe mai departe ghidate de fundamentul reprezentat de comunitatea de limbă, cultură, istorie și spiritualitate pe care o împărtășim.

DW: Infrastructura energetică a Republicii Moldova, alături de cea ucraineană, rămâne foarte vulnerabilă la atacurile armate ale Federației Ruse. Actualmente procurăm curentul electric din România, însă liniile de înaltă tensiune traversează teritoriul ucrainean și cel transnistrean, fapt care ne expune în continuare riscurilor de a rămâne fără curent. Se mai regăsește în planuri construcția liniilor electrice de interconectare directă cu România, după modelul gazoductului Iași-Chișinău?

C.Ț.: O parte din proiectele de interconectare între România și Republica Moldova sunt deja realizate iar gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău constituie un exemplu ilustrativ. Gazoductul reprezintă o oportunitate prin care Republica Moldova își poate diversifica sursele de aprovizionare.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, atacurile cinice asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care produc efecte nefaste asupra Republicii Moldova, au demonstrat necesitatea și urgența construirii independenței și rezilienței energetice a Republicii Moldova. Esențială este, într-adevăr, realizarea unor noi linii de interconexiune a rețelelor de energie electrică din România și Republica Moldova, un obiectiv deosebit de important atât pentru București, cât și pentru Chișinău. Astfel de proiecte se află în diverse etape și este deosebit de important ca implementarea lor să fie accelerată.

DW: O altă problemă este circulația mărfurilor. Din această vară și până în prezent, sute de TIR-uri stau câte o săptămână să treacă frontiera cu România. Sigur că este și această situație o consecință a războiului, dar autoritățile au promis că problema va fi rezolvată prin crearea unor puncte comune la frontieră. La ce etapă se află acest proiect?

C.Ț.: Întrebarea dumneavoastră se referă într-adevăr la o situație care preocupă intens guvernele de la București și Chișinău. Războiul nedrept declanșat de Rusia în Ucraina a creat o adevărată criză a fluxului de persoane și mărfuri în toate punctele de trecere a frontierei dintre țările noastre.

În baza unei conlucrări intense la nivelul celor două executive, au fost puse în aplicare măsuri cuprinzătoare pentru îndeplinirea obiectivului de fluidizare a trecerii frontierei. Printre acestea se numără suplimentarea numărului personalului vamal în cadrul Biroului vamal de frontieră Albița, crearea unui „culoar verde” pentru intrarea în România a camioanelor goale și a celor cu mărfuri perisabile, coordonarea regulată și intensificată la nivel tehnic și de lucru, precum și acțiuni de reabilitare și modernizare a unor birouri vamale.

După cum cunoașteți, a fost convenit un Acord, prin schimb de note verbale, cu Republica Moldova, în vederea deschiderii unui punct de trecere a frontierei între localitățile Bumbăta (România) și Leova (Republica Moldova). În prezent, pentru asigurarea funcționalității podului de pontoane se lucrează intens pentru crearea infrastructurii adiacente corespunzătoare, ceea ce presupune reconstrucția podului, care traversa râul Prut între cele două localități. De asemenea, avansează lucrările de construire a drumului de acces către viitorul punct de trecere a frontierei menționat, cu o lungime de aproximativ 3,5 km, în apropierea orașului Leova.

Nu în ultimul rând, între ministerele de linie de la București și Chișinău există un dialog deosebit de aplicat pentru extinderea, în perioada următoare, a infrastructurii și a conexiunilor rutiere între România și Republica Moldova. Aceste eforturi vor conduce la aprofundarea legăturilor economice și comerciale de ambele maluri ale Prutului, precum și la facilitarea legăturilor interumane și culturale bilaterale.

DW: Care sunt planurile de viitor pentru relația bilaterală dintre România și Republica Moldova?

C.Ț.: Obiectivele Ambasadei pe termen scurt sunt, considerăm noi, bine cunoscute și vizează oferirea de sprijin în planul asigurării securității energetice, astfel încât toți cetățenii Republicii Moldova să poată face față efectelor crizei energetice și economice.

Totuși, nu vor fi ignorate obiectivele pe termen mediu și lung, care vizează intensificarea cooperării bilaterale în domenii-cheie, precum justiția sau combaterea corupției, astfel încât reformele în aceste domenii să continue iar Republica Moldova să devină acel stat cu o democrație puternică, ferm ancorată în valorile europene și care să se dezvolte alături de Uniunea Europeană, în cadrul ei.

Relațiile speciale dintre România și Republica Moldova vor continua să evolueze și am convingerea că, lucrând împreună cu guvernul pro-european de la Chișinău, vom asigura un climat mai bun pentru cetățenii Republicii Moldova, indiferent de limba vorbită, etnie, apartenența politică.