Ambasadorul României la Chișinău: Relațiile dintre România și Republica Moldova au ajuns pe un trend al recordurilor | Moldova | DW | 01.12.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Moldova

Ambasadorul României la Chișinău: Relațiile dintre România și Republica Moldova au ajuns pe un trend al recordurilor

În ultimul an relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și România au trecut la un alt nivel. Odată cu victoria Maiei Sandu la alegerile prezidențiale, Chișinăul și Bucureștiul au început să coopereze mai activ.

Republica Moldova | Daniel Ioniță, ambasadorul României

Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță

În doar un an au avut loc patru întâlniri de rang înalt între președinții celor două state. De asemenea, în ultimul an România a acordat un suport esențial atât în lupta contra pandemiei, cât și în timpul crizei gazelor. Acestea, dar și alte teme le-am abordat în discuția cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.

DW: Cum apreciați relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova la momentul actual? Ce s-a schimbat după alegerile parlamentare din vara acestui an?

Daniel Ioniță: Relațiile politico-diplomatice au fost revigorate. Privim acum cu mai mult optimism și mai multă speranță în direcția consolidării și mai mult a relațiilor speciale de parteneriat strategic între România și Republica Moldova. Într-adevăr, evoluțiile politice din Republica Moldova, mă refer aici la alegerile prezidențiale de anul trecut și la cele parlamentare din anul acesta, au demonstrat faptul că, prin votul liber consimțit și într-un mod democratic, la Chișinău au venit veritabile forțe pro-europene și pro-reforme cu care România dorește să întărească această relație de colaborare. Deci, pe scurt – optimism și speranțe renăscute.

DW: Care sunt relațiile economice dintre București și Chișinău? Rămâne în continuare România principalul partener economic al Republicii Moldova?

D.I.: Și aici veștile sunt bune. Datele statistice din luna septembrie a anului curent arată un volum total al schimburilor comerciale cifrat la 1,74 miliarde de dolari americani, ceea ce înseamnă o creștere cu circa 37% comparativ cu anul trecut, care a fost un an marcat de pandemie. Însă, dacă trendul de până acum se menține în ultimele luni ale anului 2021, vom atinge cifra de 2,2 miliarde dolari, care este o cifră istorică privind schimburile comerciale bilaterale pe care am atins-o în 2019, an de dinainte de pandemie. Ne bucurăm că în ultimul an au crescut atât importurile, cât și exporturile iar România rămâne primul partener comercial al Republicii Moldova. Spațiul UE, din care România face parte, asigură circa 2/3 din schimburile comercial-economice ale Republicii Moldova. La aceste realități au contribuit, cu siguranță, și Acordul de Asociere cu UE, dar și Acordul de Liber Schimb și Aprofundat, pe care Republica Moldova îl are cu UE.

DW: Care a fost ajutorul României acordat Republicii Moldova de la debutul pandemiei?

D.I.: Unul din pilonii fundamentali ai relației noastre bilaterale, relației de suflet dintre România și R. Moldova, este cel al solidarității și empatiei. Această relație a fost cu atât mai simțită în vremuri grele și de criză, în vremuri de pandemie, când ne-am dat seama că, împreună, putem să ieșim sănătoși din această nenorocită boală. România a donat echipamente medicale substanțiale, cifrate la multe milioane de euro. România a donat peste 506.000 de doze de vaccin anti-COVID iar primul vaccin a ajuns în R. Moldova din România. Această donație a permis buna derulare a unor procese electorale în R. Moldova. Cu alte cuvinte, vaccinul nu numai că a contribuit la asigurarea sănătății publice, dar și la practica democrației. Anul trecut, România a trimis în R. Moldova o echipă de 42 de medici, asistenți medicali și paramedici, iar ca un gest de solidaritate și empatie, extrem de bine primit și apreciat la București, R. Moldova a trimis anul acesta un număr similar de specialiști, care au stat pe durata unei luni la Lețcani, la Iași. Acest ajutor a fost într-o perioadă extrem de grea, nu numai în România, ci și la Chișinău.

DW: Europa, dar și Republica Moldova au fost și încă mai rămân afectate de criza gazelor. În ce etapă se află gazoductul Iași-Chișinău? Când vom avea gaz din România?

D.I.: Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău cred că și-a demonstrat deja valența lui strategică din cel puțin două considerente. În primul rând a ajutat cu siguranță autoritățile de la Chișinău să negocieze cu Gazprom noua formulă de gaz, care se aplică acum, prin faptul că acest gazoduct reprezintă o rută suplimentară de transport a gazului. În al doilea rând, acest gazoduct este pe deplin funcțional și și-a demonstrat, în ultima perioadă, și valența lui practică, pentru că în perioada grea, când R. Moldova a fost în stare de urgență și a trebuit să își diminueze drastic consumul, prin acest gazoduct, România a transferat 1,5 milioane de metri cubi de gaz natural cu împrumut. Acest gaz a fost extrem de necesar, pentru că a menținut presiunea în sistem.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, alături de președintele României, Klaus Iohannis

Maia Sandu, primită de Klaus Iohannis cu onoruri militare la București (23.11.2021)

Acest gazoduct, cu siguranță, va avea și o valență nu numai practică, ci și comercială, pe măsură ce vom avansa pentru punerea în aplicare a altor proiecte strategice, despre care s-a discutat, inclusiv cu prilejul recentei vizite a Maiei Sandu la București. Am în vedere posibilitatea de construire în România a unui depozit de gaze naturale, care să fie alimentat de Republica Moldova, pe timpul când prețul gazului va permite efectuarea acestor acumulări iar gazul respectiv să fie utilizat în vremurile când prețul gazului poate să crească.

În ceea ce privește interconectările electrice, după cum știm, recent a fost semnat la Chișinău acordul prin care o companie străină va construi linia electrică de înaltă tensiune de 400 kV dintre Vulcănești și Chișinău. Partea română insistă în continuare pe necesitatea interconectărilor asincrone cu R. Moldova, tocmai pentru ca R. Moldova să beneficieze de posibilitatea unui transfer de energie din spațiul extins al UE. Pentru cele două proiecte, R. Moldova dispune de granturi de la organizațiile financiare internaționale. Depinde acum doar de constructori cât de repede vor finaliza acest proiect esențial pentru a consolida rețeaua electrică a R. Moldova și pentru a oferi capacitate tehnică țării pentru a lua energie electrică și din România.

DW: Cum decurge procesul de redobîndire a cetățeniei române pe timpul pandemiei COVD-19? Presa a scris că oamenii sunt nevoiți să aștepte mai mult timp decât înainte.

D.I.: Aici sunt două aspecte, care în parte trebuie înțelese. Pe de o parte este procesul efectiv de analizare a dosarelor și de luare a deciziei de acordare a cetățeniei române, care este gestionat în exclusivitate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC). Pe de altă parte, este procesul de depunere a jurământului de credință, de care sunt responsabile misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate. În mod firesc, din cauza pandemiei, cu toții a trebuit să ne restrângem activitatea. Totodată, am fost obligați să respectăm întocmai normele de protecție sanitară impuse de autoritățile statului de reședință. De aici decurg întârzierile mari, care sunt independente de voința noastră, însă cu toate acestea îmi cer scuze absolut tuturor cetățenilor care sunt într-o astfel de situație. Programările la jurământul de credință se fac în mod electronic, în ordinea cronologică în care cetățenii respectivi au obținut actul de la ANC. Recunoaștem și ne pare rău, din nou, că este mult timp de așteptare, care uneori depășește mai multe luni. Însă aș dori să îi asigur pe absolut toți cetățenii că încercăm să îmbunătățim procedura de lucru, astfel ca toate solicitările să fie soluționate.

DW: Ce planuri de viitor sunt în relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova?

D.I.: Întotdeauna agenda noastră politico-diplomatică a fost una extrem de ambițioasă. Pe anul viitor, Ambasada României la Chișinău va fi implicată plenar în implementarea elementelor cuprinse în foaia de parcurs, care a fost semnată cu prilejul vizitei excepționale, pe care doamna președintă Maia Sandu a efectuat-o recent la București. În această foaie sunt prevăzute acțiuni, activități, planuri, proiecte de interconectare energetică, în domeniul cultural, infrastructurii etc., care vor fi demarate cât de repede posibil. Intenționăm ca la începutul anului viitor să contribuim la organizarea unei ședințe comune de guvern, reluând astfel practica anilor trecuți, când executivele de la București și Chișinău își sincronizau agendele în folosul direct al cetățenilor.

Conjunctura este una cât se poate de favorabilă, pentru că la București avem un guvern susținut de o largă majoritate parlamentară iar sprijinul pentru R. Moldova în ceea ce privește Parlamentul României este unul transpartinic. În noul program de guvernare al executivului de la București, practic, R. Moldova este menționată în aproape toate capitolele de guvernare. Noi vom rămâne în continuare neobosiți în a susține parcursul european al R. Moldova, singurul care, în opinia noastră, va asigura securitate, stabilitate și bunăstare pentru toți cetățenii, indiferent de limba pe care o vorbesc.