Ambasadorii UE, convocați de Candu și Filip, pentru „prelucrare” | Moldova | DW | 03.08.2018
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Ambasadorii UE, convocați de Candu și Filip, pentru „prelucrare”

Premierul și șeful Parlamentului de la Chișinău, subordonați liderului PD, Vlad Plahotniuc, au convocat joi ambasadorii UE pentru a le vorbi, post-factum, despre amnistia fiscală votată de Parlament pe furiș.

Urmare a reacțiilor externe dure, oficialii moldoveni au acuzat UE, SUA, FMI și Banca Mondială că nu înțeleg „reformele” moldovenești și că au reacționat în baza „concluziilor presei” fără a citi legile votate.

Liberalizare economică prin grațierea penalilor

Candu și Filip le-au vorbit joi ambasadorilor despre „o nouă fază de liberalizare economică” a pieței și „stimularea concurenței echitabile” prin excluderea pedepsei penale pentru administratorii de companii la prima abatere. Cei doi oficiali moldoveni i-au asigurat pe ambasadori că aceste măsuri, precum și reducerea la 18% a cotei contribuției de asigurare socială pentru angajatori și introducerea impozitului unic de 12% pentru angajați, vor impulsiona ieșirea businessului autohton din zona tenebră.

Reacțiile dure ale partenerilor de dezvoltare la legea vizând declararea voluntară a capitalului și bunurilor nedeclarate (contra virării în buget a 3% din valoarea acestora) a determinat oficialii de la Chișinău să acuze UE, SUA, FMI și Banca Mondială de „neînțelegere” a lucrurilor. Conform controversatei legi, vor fi supuse declarării voluntare bunuri din țară și din străinătate, iar autoritățile își justifică decizia prin faptul că, aceste măsuri vor contribui la creșterea bazei de impozitare. Chișinăul asigură partenerii de dezvoltare că legea votată deja de Parlament (fără consultări publice și fără o expertiză internațională) „conține mecanisme de prevenire și combatere a spălarii banilor și finanțarea terorismului, conforme celor mai bune practici internaționale”.

Pe furiș ca să nu le strice nimeni planurile

Actualii guvernanți de la Chișinău au mai făcut o tentativă, în 2016, de iertare a celor care au dobândit averi ilicite , dar atunci societatea civilă și partenerii externi au reușit să blocheze inițiativa democraților. Și acel proiect, ca și cel votat săptămâna trecută, era propus de finul liderului PD, Andrian Candu, șeful Parlamentului.

Experții independenți de la Chișinău acuză guvernarea că ar încerca, prin aceasta și prin alte legi (cum ar fi cea vizând acordarea cetățeniei contra investiții - 155 de mii de euro pentru familii compuse din mai mult de 5 membri) să legalizeze miliardul de dolari furat din sistemul bancar al țării în 2014. Prin aceste noi legi, Moldova se transformă, de fapt, într-o spălătorie regională de bani murdari, susține ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța. La rândul lor, FMI, Ambasada SUA din Chișinău, Delegația UE și Banca Mondială au declarat că așa-zisa „amnistie fiscală”, la care au recurs autoritățile de la Chișinău, facilitează spălarea banilor.

Reproș: Nu reacționați la concluziile presei! A, nu v-am dat proiectele?

Candu le-a reproșat SUA, FMI, BM și UE că au „reacționat foarte rapid”, fără a studia atent pachetul de legi: „Cred că este vorba de o neînțelegere. Nici nu s-a trimis legea la promulgare și deja am văzut aceste reacții. S-au luat toate măsurile de prevenire a spălării banilor, finanțării terorismului și altor riscuri”, a declarat Candu. Iar vicepreședintele Parlamentului, Valeriu Ghilețchi (șeful fracțiunii PPEM – parte a guvernării controlate de PD), a acuzat instituțiile internaționale că au criticat „amnistia fiscală” moldovenească „în baza unor concluzii din presă”: „Fiecare trebuia să examineze acest proiect de lege - prin discuții, prin analize și prin argumente”, a declarat Ghilețchi.

Numai că partenerii de dezvoltare, la fel ca și societatea civilă moldovenească, nu au primit de la autorități proiectele de legi înainte ca acestea să fie votate de Parlament și nu aveau cum să le analizeze. Parlamentul le-a votat, în ambele lecturi, în câteva minute, evitând reacția ONG-urilor și a partenerilor externi.

Răzbunarea lui Plahotniuc

Gestul guvernării de la Chișinău vine după ce, la 6 iunie 2018, liderul PD Vlad Plahotniuc declara că „PD va revedea toate reformele aflate în implementare (…), le va prioritiza reieșind din nevoile cetățenilor, nu din diferite condiționalități”. Plahotniuc reacționa astfel la Rezoluția din 5 iunie a Parlamentului European prin care a fost suspendată finanțarea Moldovei de către UE , urmare a invalidării alegerilor din Chișinău, castigate de liderul opoziției, Andrei Năstase.

„Să arunci cu venin în toți partenerii de dezvoltare ai Moldovei, spunând că s-au pripit și nu și-au făcut temele studiind temeinic propunerea legislativă prin care Plahotniuc se pregătește să legalizeze banii furați, e o mostră de stupiditate politică. Ce vrea să ne spună finul (Candu - n.n.) și portavocea lui Plahotniuc? Că experții FMI, Băncii Mondiale, Delegației UE, Ambasadei SUA la Chișinău sunt niște habarnamiști care nu pricep defel ce se coace în această țară?! Că singurii care pot pătrunde în adâncimile gândirii oligarhului sunt membrii de vârf ai PDM sau miniștrii Guvernului Filip, ori comentatorii mercenari de la televiziunile holdingului?” – așa a reacționat liderul PPDA, Andrei Năstase la acuzațiile guvernării la adresa prietenilor externi ai Moldovei.

Au recurs la anti-reforme după ce s-au văzut cu banii de la FMI în cont

Guvernanții moldoveni au votat pe ascuns amnistia fiscală la câteva zile după ce, în contul Guvernului de la Chișinău, a intrat tranșa de 34 de milioane de dolari de la FMI. Următoarea misiune a Fondului Monetar Internațional, care va evalua inclusiv riscurile ce ar putea fi generate de buclucașele legi privind amnistia fiscală, va veni la Chișinău în luna septembrie. Așa este planificat. Dar misiunea FMI ar putea și să nu vină. Până acum, Chișinăul a reușit să blocheze de două ori venirea misiunii FMI – prima dată prin demisia subită a „guvernului Gaburici”, iar a doua oară – prin demisia, la fel de subită, a guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțan. Potrivit experților economici, riscul înghețării de către FMI a relației cu Moldova, din cauza legilor votate recent de Parlamentul controlat de PD, este extrem de mare.

Ca să astupe gaura apărută ca urmare a suspendării finanțării de către UE, dar și inițiativele populiste legate de reducerea impozitelor, guvernanții moldoveni au declanșat un val de privatizări netransparente. Bunăoară, compania „Air Moldova” care deține 40% din piața aeriană, urmează a fi vândută contra a doar 48 de milioane de lei moldovenești (a 2,5 milioane de euro). Asta în condițiile în care compania se laudă cu o cifră anuală de afaceri de 3 miliarde de lei.

Nu ne dați bani? Furăm!

Odată cu „Air Moldova”, guvernanții au mai scos la privatizare și alți giganți economici „întreprinderi cu capital majoritar de stat) cum ar fi „Barza Albă”, „Tutun CTC”, „Fabrica de Sticlă”, „Combinatul Poligrafic”, S.A. „Drumuri” și hotelul „Zarea”. Prețul total al companiilor propuse acum spre privatizare a fost estimat la numai 1,5 miliarde de lei moldovenești.

Vă mai recomandăm