Alunecă Poliția și Armata germane spre dreapta populistă? | Germania | DW | 29.06.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Alunecă Poliția și Armata germane spre dreapta populistă?

Printre polițiștii și soldații germani s-ar afla numeroși susținători ai populiștilor de dreapta de la AfD. Cifre clare în acest sens nu există însă. În spatele acestei dezbateri noi se ascund alte conflicte politice.

Bărbații în costume închise la culoare de la "Alternativa pentru Germania" (AfD) se îndreaptă în scaunele lor, zâmbesc mulțumiți. Este un răspuns pe care îl dau cu vădită plăcere. Da, relația AfD cu angajați ai Poliției și ai Bundeswehr ar fi una foarte bună, una de care AfD are grijă, partidul ar avea mulți susținători în cele două instituții, soldații germani nu ar fi "supuși" CDU.

Cei care spun aceste lucruri sunt politicieni AfD din Saxonia, landul în care partidul populist de dreapta a avut până acum cel mai mare succes. Ei debordează de încredere de sine la întâlnirea de cunoaștere a jurnaliștilor din presa centrală a Germaniei, întâlnire care are loc la un hotel din apropiere de Berlin.

Minge la fileu pentru AfD

Dezbaterea despre înclinațiile politice ale forțelor de securitate germane nu a fost declanșată de AfD, ci de Friedrich Merz, care aproape a fost ales președinte al CDU, dar a pierdut până la urmă votul în partid în fața doamnei Annegret Kramp-Karrenbauer. "Pierdem părți din Bundeswehr și Poliție în favoarea AfD." Mulți membri ai forțelor de securitate s-ar simți abandonați, a spus Merz.

La scurt timp după aceste afirmații, ambele sindicate ale Poliției au confirmat la unison anumite simpatii pro-AfD în propriile rânduri. Aceasta ar fi o "consecință politică întârziată a crizei refugiaților", după ce forțele de ordine germane s-au văzut nevoite să devieze de la mandatul lor legal de a interzice intrările ilegale în Germania, după cum a explicat Jörg Radek, șeful adjunct al "Sindicatului Poliției". Un alt lider sindical din Poliție a precizat la rândul său că poate să confirme fără dubii alegațiile lui Merz. Este vorba de șeful "Sindicatului Poliției Germane", Ernst G. Walter. Și el se declară îngrijorat de faptul că tot mai mulți colegi polițiști nu s-ar mai simți reprezentați de partidele tradiționale și ar căuta "alternative".

Nu doar filiala AfD din Saxonia s-a bătut mândră în piept după aceste declarații publice, ci și conducerea grupului parlamentar al AfD din Bundestag. Aceasta critică regulat valul de refugiați din 2015/16 iar acum urmările acestei crize ar fi semnalate și de alte părți.

Dezbatere fără bază statistică

Dar dezbaterea are un punct slab: este vorba doar de presupuneri, atât timp cât nu există date clare privind numărul membrilor și votanților AfD în cadrul Poliției, Bundeswehr și al forțelor de securitate. Discuția se bazează pe anecdote, experiențe personale și realități percepute în anumite feluri.

AfD a devenit la ultimele alegeri generale cel mai puternic partid de opoziție, cu 12,6% din voturi. În Saxonia și în alte regiuni din estul Germaniei, formațiunea ajunge chiar la 25%. Dar nu există date statistice despre profesiile membrilor și parlamentarilor AfD.

Lupta pentru securitatea internă

Dezbaterea a câștigat importanță și pentru că scoate la iveală și alte conflicte. Securitatea internă este o temă electorală clasică pentru partide conservatoare gen CDU. Strategia AfD este să fure acest subiect și această competență de la CDU. AfD ar fi adevăratul "partid de stat de dreapta", susțin membrii formațiunii.

Iar afirmațiile lui Merz și ale altor politicieni din CDU sunt menite tocmai ca un răspuns la strategia AfD, o încercare de a nu lăsa tema securității interne în mâinile populiștilor de dreapta. Înclinațiile forțelor de securitate spre AfD ar fi doar o formă de protest, spune expertul creștin-democrat în securitate internă Wolfgang Bosbach. CDU ar avea nevoie de o schimbare de curs politic, lucru care ar aduce înapoi și parte din electoratul pierdut. Lupta politică pe tema securității interne este în plină desfășurare, în mai multe locuri.

Angela Merkel dezminte

La toamnă, la alegerile legislative regionale din Saxonia, Sebastian Wippel de la AfD va fi foarte probabil ales în Landtag-ul saxon. Comisarul de poliție care continuă să activeze în meseria sa câteva ore pe zi în pofida mandatului de parlamentar regional, a fost aproape ales primar în orașul Görlitz, ratând de puțin șansa de a deveni primul primar general din rândurile AfD. În campania electorală s-a prezentat drept reprezentatul Legii și Ordinii. Aproape a câștigat cu această strategie, fiind învins până la urmă de candidatul CDU Octavian Ursu, originar din România.

Este vorba aici însă nu doar de AfD, ci și de tensiunile interne din CDU. Merz ar vrea să devină cancelar după Angela Merkel și șef de partid. Merz contra Merkel reprezintă și un conflict de direcții în CDU. Doamna Merkel nu ar fi de acord cu afirmațiile lui Merz privind simpatiile pro-AfD în rândurile forțelor de securitate germane, a spus cancelara la o dezbatere în Bundestag.

Există o rețea teroristă a extremei drepte?

Dezbaterea a fost urmărită cu atenție și dintr-o altă cauză: există oare o rețea de extrema dreaptă în rândul armatei, poliției și serviciilor de securitate, cu legături până la membrii AfD? Și DW a relatat anul trecut despre investigații privind o rețea subterană care s-ar pregăti de așa-numita "zi X", care și-ar dori un război civil și care ar fi alcătuit o listă cu dușmani politici care ar urma să fie asasinați.

Iar evoluțiile actuale se potrivesc cu acest context: asasinarea unui politician local din Kassel, descoperirea unei presupuse celule teroriste de extrema dreaptă. Sau, lucruri mai vechi: discuții de extrema dreaptă între polițiști; tentative de sabotare a anchetei în cazul grupării teroriste de extrema dreaptă NSU; investigații ale procuraturii generale în rândul așa-numiților "Prepper" (cei care se pregătesc pentru scenarii apocaliptice și fac provizii de alimente și lucruri de primă necesitate). Ministerul de Interne de la Berlin a promis acum că va combate și mai serios extremismul de dreapta.