Alegerile din Germania - reacţiile ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est

În Turcia nimeni nu susţine victoria cancelarului Angela Merkel şi a coaliţiei (CDU/CSU şi FDP). "În Uniunea Europeană, guvernul de la Berlin a adoptat poziţia de lider în tabăra celor care resping aderarea Turciei la structurile europene", motivează politologul turc Emre Gönen. Pentru mulţi turci şi pentru guvernul de la Ankara, Angela Merkel a devenit simbolul refuzului Uniunii de a adăuga şi Turcia pe lista celor, încă, 28.

Antipatia faţă de cancelar a crescut şi mai mult în timpul protestelor din parcul Gezi (Istanbul). Angela Merkel a criticat intervenţia forţelor de ordine, iar ministrul turc al integrării europene, Egemen Bagis, nu a ezitat să-i dea un răspuns usturător: "Dacă doamna Merkel îşi caută o temă de care să profite pe plan politic intern, atunci aceasta n-ar trebui să fie Turcia."

Emre Gönen este de părere că, pe lângă aderarea la UE, interesul opiniei publice din Turcia faţă de alegerile legislative din Germania mai izvorăşte şi dintr-un alt motiv: turcii formează cea mai numeroasă comunitate străină din Republica Federală. Experţii turci nu se aşteaptă la schimbări majore după alegeri chiar şi în condiţiile în care raporturile de putere s-ar modifica în Bundestag.

În fond, turcii din Germania ar putea profita de pe urma unei coaliţii cu participarea ecologiştilor, de exemplu. "Verzii sunt pentru acceptarea dublei-cetăţenii, deci ar fi o evoluţie pozitivă", crede politologul Fatma Yilmaz-Elmas de la Centrul pentru Studii Europene.

Grecii şi alegerile

Alegerile parlamentare din Germania au acaparat şi primele pagini ale mai multor publicaţii elene. Autorii articolelor sunt de părere că, în campania din Republica Federală, anumite formaţiuni au pornit la cules de voturi prin discuţiile ce se poartă în jurul unui al treilea pachet de salvare destinat Greciei.

Reacţiile grecilor sunt împărţite, explică Tassos Tsakiroglou, analist politic al publicaţiei "Ziarul redactorilor": "Unii sunt de părere că, independent de rezultatul alegerilor, în Germania ar putea avea loc o schimbare fundamentală. Inclusiv scutirea Greciei de datorii n-ar mai fi un subiect tabu", spune Tsakiroglou.

Dar noul curs politic ar putea deveni cunoscut numai după alegeri întrucât, pentru electoratul german, ar fi prea nepopular. "Alţi greci se tem că, dimpotrivă, Germania va lansa noi cereri şi va impune măsuri de austeritate şi mai drastice", adaugă analistul.

Polonia - simpatia pentru Merkel

În Polonia, cancelarul federal este considerat un partener european de încredere. Angela Merkel se bucură de simpatia polonezilor mai ales de când s-a aflat că bunicul provenea din această ţară: "Înainte când spunea că e o fană a ţării noastre, credeam că i se trage de la excursiile făcute în Polonia pe vremea comunismului. În ziua de azi, afirmaţia sa este aşezată într-un alt context", scrie publicaţia "Gazeta Wyborcza".

În general, însă, interesul presei poloneze faţă de alegerile din Germania e moderat. Jurnaliştii de la Varşovia sunt de părere că Angela Merkel va câştiga şi cel de-al treilea mandat. Publicistul polonez Adam Krzeminski critică, totuşi, campania din ţara vecină: "Lipsită de subiecte, de dezbateri. Nimic cu care să ieşi şi să lupţi aşa cum trebuie într-o cursă electorală."

Krzeminski se întreabă dacă nu cumva de vină e "slăbiciunea structurală a social-democraţilor" care, ca formaţiune de opoziţie, nu acţionează deloc în forţă în campania electorală. Publicistul îi dă dreptate lui Peer Steinbrück într-un singur punct: candidatul SPD crede că slabul entuziasm pe care Angela Merkel îl arată faţă de Europa îşi are rădăcinile în trecutul RDG-ist al cancelarului.

"Cetăţenii fostei RDG nu credeau în ideea de Uniune Europeană", susţine Krzeminski. Tocmai de aceea, consideră el, controversata declaraţie a lui Peer Steinbrück conţine şi un sâmbure de adevăr.