Alegerile din Franța: Dezastru pentru președintele Emmanuel Macron | NRS-Import | DW | 20.06.2022
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Analiză

Alegerile din Franța: Dezastru pentru președintele Emmanuel Macron

Pentru președintele Franței, al doilea tur al alegerilor parlamentare a fost o înfrângere usturătoare. Francezii i-au refuzat majoritatea de care ar fi avut nevoie în Adunarea Națională.

Emmanuel Macron

Președintele Franței, Emmanuel Macron

Formațiunea politică de centru a lui Macron, redenumită recent "Renaissance", nu a avut parte de o renaștere, ci mai degrabă de un dezastru.    

Un parlament scindat

Rezultatul poate cel mai șocant a fost numărul ridicat al cetățenilor care nu au votat: 54 la sută dintre francezi, mai ales tineri și persoane cu venituri scăzute, nu s-au prezentat duminică la urne - cu două procente mai mult decât la primul tur de scrutin. S-a scris deja mult despre frustrarea cetățenilor privind scena politică de la Paris, în contextul alegerilor prezidențiale din primăvară. Rezultatul alegerilor parlamentare confirmă aceste analize și reflectă că e nevoie de o reformare din temelii a sistemului.

Cei care s-au prezentat la urne au votat în așa fel încât nici unul din blocurile politice nu se apropie de o majoritate. Liderul noii stângi, Jean-Luc Mélenchon, se prezentase în campania electorală deja drept posibil premier. Cu aproximativ 130 de locuri, alianța sa va fi cea de-a doua formațiune din Adunarea Națională ca mărime, dar va rămâne departe de orice pretenție asupra guvernării.

Stângistul Mélenchon susținuse în ultimele săptămâni în repetate rânduri că Macron ar fi aruncat țara în haos și într-un fel de infern social. Aceste declarații i-au adus un rezultat bun și multe voturi din partea alegătorilor tineri, care nu văd prea multe șanse de a-și îmbunătăți statutul social, dar nu l-au propulsat în direcția unei majorități parlamentare.     

La cealaltă extremă a spectrului politic, radicalii de dreapta ai lui Marine Le Pen au avut succes: vor avea de zece ori mai mulți deputați decât înainte și vor fi a treia mare formațiune politică din Adunarea Națională. Astfel, va crește considerabil influența lui Le Pen, cu toate că va exista în continuare un cordon sanitaire, adică intenția explicită a altor partide de a nu colabora cu "Rassemblement National". "În această seară, francezii și-au luat soarta în propriile mâini și l-au transformat pe Macron într-un președinte minoritar", a declarat Marine Le Pen cu entuziasm. Cine este într-adevăr responsabil pentru acest lucru se va vedea după primele analize ale migrației electoratului spre alte partide decât la scrutinele precendete.

Conservatorii au ajuns, în mod dezamăgitor, doar pe locul patru. La scrutinul prezidențial, candidata conservatoare a eșuat lamentabil, obținând mai puțin de cinci procente din voturi. Toate încercările de a resuscita tradiționalul partid de guvernământ francez au eșuat până acum.

Șoc în tabăra lui Macron

Ministrul de finanțe Bruno Le Maire a vorbit despre un "șoc democratic", dar crede că tabăra lui Macron va putea să guverneze în continuare. Și premierul Elisabeth Borne a declarat că scrutinul a fost "o înfrângere pentru țară", în contextul marilor provocări internaționale, dar că se va încerca totuși formarea unei majorități. Potrivit ei, trebuie căutate compromisurile și e nevoie de un dialog care să țină cont de diversele sensibilități politice. Ea a promis că guvernul pe care îl conduce va apăra în continuare puterea de cumpărare a francezilor împotriva inflației și că protecția mediului va fi o misiunea prioritară a politicii. Aceste declarații sună, în fond, ca o invitația lansată forțelor de stânga.

Planurile taberei lui Macron au eșuat însă: inițial, membrii acesteia se așteptau, pe baza sondajelor de opinie, că le vor lipsi doar în jur de 12 locuri pentru a obține majoritatea, pe care le-ar suplimenta cu foști socialiști sau conservatori. Coalițiile de guvernare propriu-zise erau până acum neobișnuite pe scena politică franceză. În emisiunile TV după cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor parlamentare, rezultatul de duminică a fost interpretat însă de diverși analiști francezi drept îndemn de a urma exemplul Germaniei, unde coalițiile de guvernare sunt ceva normal.

Doar conservatorii ar intra în discuție ca parteneri de coaliție pentru partidul prezidențial. Liderul Republicanilor, Christian Jacob, a declarat însă, după rezultatul slab al formațiunii sale, că este "în opoziție, împotriva lui Macron", o opinie pe care o împărtășește, potrivit lui, întregul său partid. Ori vrea să vândă cât mai scump voturile Republicanilor, ori se teme că ultimii conservatori care i-au mai rămas s-ar putea pierde în centrul politic al Macronismului.  

Aproape toți au pierdut  

Un rezultat de acest fel nu a mai existat demult în Franța. În 1997, președintele Jacques Chirac a pierdut majoritatea parlamentară și a fost nevoit să coabiteze cu socialiștii. Aceștia aveau o majoritate alături de comuniști. 

Acum, situația este mult mai complicată: patru partide care nu prea pot ajunge la poziții comune sunt în parlament, motiv pentru care o colaborare constructivă va fi improbabilă sau, în cel mai bun caz, dificilă. Președintele Macron și guvernul său pot rămâne în funcție, dar fără un partener fix în parlament vor fi nevoiți să-și caute de fiecare dată majorități pentru proiecte de lege. Iar dezbaterile despre buget vor fi de fiecare dată o acrobație dificilă - pe termen lung, așa ceva nu se prea poate suporta.    

Au pierdut și institutele demoscopice, ale căror estimări au fost departe de realitate: ele au prezis mult mai multe voturi pentru tabăra lui Macron și alianța de stânga. Matthieu Doiret de la institutul Ipsos a declarat pentru postul de televiziune France 24 că la acest scrutin au pierdut toți în afară de extrema dreaptă. Atât acest partid, cât și stânga susțin însă acum că l-ar fi învins pe Macron, luându-i majoritatea. Rugămintea președintelui Franței, formulată săptămâna trecută, ca electoratul să nu creeze și mai mult haos în vremuri atât de dificile pe plan internațional, ar fi fost ignorată de mulți alegători.

"Rezultatul este poate ceea ce au vrut alegătorii", a spus Doiret, din moment ce un nou sondaj a arătat că 38 la sută dintre francezi și-ar dori o politică orientată spre stânga, 38 la sută o continuare a cursului actual și doar 25 la sută o politică orientată spre dreapta. Potrivit expertului, este aproape ironic că Macron ar putea fi obligat, în urma rezultatului alegerilor parlamentare, să se orienteze mai mult spre dreapta.

Este clar că Macron și-a pierdut elanul de odinioară și încrederea în victorie. După cinci ani în care a putut conduce, practic, singur, trebuie să-și caute parteneri politici, ceea ce nu e tocmai punctul lui forte. Mari reforme nu va mai prea putea realiza, iar dacă rezistă în fotoliul de președinte pentru următorii cinci ani, îi va fi mult mai greu decât în primul său mandat.