Alegeri prezidenţiale în Armenia

Dintre cei nouă candidaţi doar doi sau trei au şanse reale de câştig la urne. Robert Kocharian, preşedintele în exerciţiu al Armeniei şi-ar dori ca succesorul său să fie actualul premier Serj Sarksian, în vârstă de 54 de ani, care fusese ministru al apărării înainte de a prelua acest mandat în aprilie 2007 în urma decesului primului-ministru de atunci. Mulţi armeni îşi pun speranţa ca prin alegerea lui Serj Sarksian în fruntea statului să continue procesul de modernizare a ţării. Potrivit sondajelor el ar întruni cam 50 - 60 la sută din voturi.

Principalul său contracandidat, Levon Ter-Petrosjan a mai deţinut odată funcţia de preşedinte. El a fost primul preşedinte al Armeniei după cucerirea independenţei în 1991. La peste 10 ani de la demisia sa, Ter-Petrosjan a revenit în viaţa poltică şi doreşte acum să revină la putere. Problema e că majoritatea armenilor nu are amintiri prea plăcute legate de preşedinţia sa. Doar adepţii săi convinşi susţin că e capabil să îmbunătăţească situaţia din ţară.

Sondajele relevă că oarecare şanse la rune le are şi fostul preşedinte al parlamentului Artur Bagdasarjan, care promovează o politică pro-europeană.

Pe lângă unele teme de politică internă, decisive în acest scrutin sunt şi câteva chestiuni ce ţin de cursul politicii externe al Armeniei, în principal de politica faţă de aliatul său tradiţional Rusia sau de o apropiere faţă de UE. Armenia atrage mereu atenţia asupra apartenenţei sale culturale la Europa, dar principalul partener în plan extern rămâne Rusia cu care întreţine relaţii strânse politice, economice şi militare.

Alegerile parlamentare din Armenia sunt urmărite cu mare atenţie de observatori internaţionali. OSCE calificase alegerile parlamentare din mai, anul trecut, drept un mare progres, iar cu prilejul unei recente vizite efectuate în ţară, comisarul european pentru politică externă Benita Ferrero-Waldner apreciase că aceste alegeri vor arăta cât de mult îşi doreşte Armenia să se apropie de structurile şi valorile europene.