Alegeri pentru Duma de Stat, după reguli noi

Duma de Stat a Rusiei va fi aleasă cu trei luni mai devreme decât era prevăzut. Cu o majoritate clară s-a decis la mijlocul lui 2015 mutarea alegerilor parlamentare din 4 decembrie în 18 septembrie 2016. Inițiativa președintelui Dumei Serghei Naryșkin a fost susținută de partidele loiale Kremlinului "Rusia Unită", "Rusia Dreaptă" și Partidul Liberal-Democrat. Aceștia vor să revină ca membri ai parlamentului rus, la fel ca și comuniștii, care sunt și ei în mare suporteri ai Kremlinului.

Cele două mari partide de opoziție au refuzat să coopereze unul cu celălalt în acest scrutin. Prin urmare, vor candida separat. Este vorba de "Partidul Democrat Rus" (Jabloko) și de "Partidul Libertății Populare" (RPR-PARNAS), printre ai cărui fondatori s-a aflat și Boris Nemțov, asasinat în februarie 2015. Potrivit sondajelor, aceste formațiuni "din afara sistemului" ar avea șanse minime să treacă de pragul electoral de 5%.

Decisivă este alegerea președintelui

Decizia de a organiza în avans scrutinul a fost motivată prin economisirea unor sume de la bugetul de stat. Petra Stykov, profesoară la Universitatea Ludwig Maximilian din München, specialistă în sisteme politice în Europa centrală și de est și Eurasia, crede că explicația "nu ține". "Guvernul rus nu este unul al partidelor. Nici nu avem de-a face cu un sistem parlamentar de guvernare, nici nu există vreo relevanță a partidelor. Decisivă pentru sistem este alegerea președintelui", a declarat ea pentru Deutsche Welle.

Următorul scrutin prezidențial este prevăzut pentru 2018. În 2008, s-a decis ca mandatul Dumei să crească de la patru la cinci ani iar cel al președintelui de la patru la șase ani. Până acum, alegerile pentru Dumă aveau loc cu trei luni înaintea celor prezidențiale iar rezultatul lor se putea reflecta asupra scrutinului de alegere a șefului statului. Așa s-a întâmplat la sfârșitul lui 2011 și începutul lui 2012, când au avut loc proteste de masă împotriva falsificării alegerilor. "Acest efect a fost eliminat prin decuplarea celor două scrutine", crede Stykov. Kremlinul a reacționat la protestele de atunci prin sute de arestări și represalii împotriva opoziției.

Opoziție slabă

În continuare, opoziția rusă suferă de numeroase limitări, a declarat pentru DW Caroline von Gall, profesoară de Drept la Universitatea Köln. "Există o climă politică de bază care face imposibilă crearea unor forțe de opoziție puternice", a subliniat ea. Accesul la presă independentă lipsește, ca și cel la o justiție independentă.

Un exemplu în acest sens este bloggerul anti-corupție Alexei Navalny. Autoritățile refuză să recunoască formațiunea sa, "Partidul Progresului". Nici el nu are drept pasiv de a fi ales într-o funcție publică, din cauza condamnărilor anterioare (motivate politic, după cum cred observatorii). Deși a primit dreptate de la instanțele europene de drepturile omului, Curtea Constiuțională a Rusiei i-a respins dreptul electoral pasiv. Această instanță ar fi însă la rândul ei loială Kremlinului și prin aceasta "deloc un garant al drepturilor omului".

Revenire la tradiția sovietică

O nouă schimbare prevede ca alegerile pentru Dumă să nu mai aibă loc după un sistem proporțional, ci după unul amestecat. Cele 450 de locuri în legislativ vor fi ocupate jumătate prin liste de partid, jumătate prin mandat direct. Legea de reformare a sistemului a fost semnată în 2014 de președintele Vladimir Putin. Sistemul nou este pe placul "Rusiei Unite", formațiunea prezidențială, după cum observă din nou Petra Stykov. "Noul sistem electoral asigură avantaje partidelor care dispun de personalități marcante recunoscute în circumscripțiile electorale și de structuri federale disciplinate."

Stykov crede că schimbarea sistemului de vot și decuplarea parlamentarelor de scrutinul prezidențial nu sporește importanță alegerilor pentru Dumă. Dimpotrivă, acestea ar mai fi utile "doar ca să le dea alegătorilor ceva de făcut - alegeri parlamentare ca un fel de festival al recoltei, după ce rusul de rând s-a întors acasă din concediu". Se revine astfel la tradiția sovietică, în care alegerile nu erau prea importante, ci erau privite mai degrabă ca o serbare populară.