1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Alegeri parlamentare în Olanda

Peter Heilbrunner / Laurenţiu Diaconu-Colintineanu22 noiembrie 2006

Cu puţin timp în urmă, sondajele îi promiteau actualului premier Jan-Peter Balkenende un rezultat dezastruos. Dar acum se pare că un vânt nou îi suflă în pânze.

https://p.dw.com/p/B1I2
Jan-Peter Balkenende - Harry Potter al politicii olandeze
Jan-Peter Balkenende - Harry Potter al politicii olandezeImagine: AP

În urmă cu câteva luni, Jan-Peter Balkenende era catalogat drept perdantul sigur al alegerilor parlamentare. Contracandidatul său social democrat, Wouter Bos părea a se bucura de un avans de nerecuperat. T#năr, carismatic, social, Bos aducea tot ce îi lipsea premierului de la Haga. Dar sondajele date publicităţii acum câteva zile nu mai arată deloc la fel. Doar reproşurile privind soldaţi olandezi acuzaţi de tortură în Irak ar mai putea înclina balanţa pe ultima turnantă. Dar Balkenende a prins aripi: deodată este nostim, pregătit pentru confruntare şi mai relaxat ca niciodată. Într-un duel electoral televizat, premierul a spus despre contracandidatul său: „Bineînţeles că am încredere în Wouter Bos, ca om şi politician. Dar dacă se pune problema, cum ne organizăm convieţuirea în Olanda, atunci mai degrabă aş avea încredere tot în mine.”

Guvern minoritar, şi totuşi evoluţii pozitive

Harry Potter – după cum este supranumit premierul în vârstă de 53 de ani – s-a întors pe scena politică. De când coaliţia sa de centru dreapta s-a destrămat în vara acestui an, el conduce destinele ţării cu un guvern minoritar. Dar se pare că această conjunctură politică nefavorabilă nu l-a afectat prea mult. Economia şi încasările cresc, iar şomajul scade aproape de 5%. Un succes târziu, dar la momentul potrivit pentru Balkenende. Coaliţia a desfiinţat pensia anticipată, ajutoarele pentru şomaj şi a instaurat concurenţa în sistemul sanitar. Cancelarul german Angela Merkel a catalogat evoluţiile din ţara vecină drept un exemplu pentru Republica Federală. Dar modelul are totuşi şi punctele sale slabe: Diferenţa dintre săraci şi bogaţi creşte simţitor. Socialdemocraţii văd aici cea mai bună şansă pentru un eventual succes electoral.

„Persoanele în vârstă au impresia că nu mai reprezintă decât o problemă de costuri pentru comunitate. Doresc să schimb acest lucru în următorii ani. Bătrânii noştri trebuie să îmbătrânească cu demnitate.” – a spus candidatul socialdemocrat, Wouter Bos.

Criza socialdemocraţilor

Această declaraţie i-a adus mult sprijin lui Bos, dar acum el se pierde în contradicţii. Ba vrea să impoziteze pensiile, ba vrea să reducă contribuţiile la bugetul de stat. Socialdemocraţii sunt panicaţi de rezultatele lor negative în sondaje. Dar situaţia avea să devină de-a dreptul dezastruoasă: Jan Marijnissen, liderul socialiştilor l-a depăşit la rândul său pe Bos în sondaje.

„Trebuie să discutăm serios despre sărăcie, şi să vedem cum putem distribui avuţia naţională în mod echitabil.” – a declarat Marijnissen.

Populistul socialist îi va costa destule voturi pe socialdemocraţi, cred specialiştii sociologi, care estimează că partidul socialist se va clasa pe locul al treilea în sufragii.

Perdanţii ar fi în acest caz liberalii, care îşi făcuseră un nume cu introducerea politicii foarte restrictive privind imigrarea, după asasinarea regizorului Theo van Gogh. Problema lor cea mai mare: Între timp toate partidele au trecut la aşa numita „hard line politics”, astfel încât problema este rezolvată. La fel şi mult lăudata toleranţă a olandezilor.