1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăBulgaria

Dublu scrutin în Bulgaria

Christopher Nehring
12 noiembrie 2021

În mijlocul celui mai grav val de coronavirus, bulgarii își aleg președintele și parlamentul. Țara nu are guvern din aprilie iar perspectivele formării unui nou cabinet sunt slabe. Speranța este un partid recent creat.

https://p.dw.com/p/42qv3
Bulgaria Sofia noul sediu al Parlamentului
Sala de ședințe a Parlamentului din SofiaImagine: BGNES

Bulgarii sunt chemați la urne duminică 14 noiembrie pentru a alege un nou președinte și un nou parlament. Este pentru a treia oară în acest an când au loc alegeri parlamentare: după scrutinele din aprilie și iulie nu s-a reușit formarea unui nou guvern. "De data aceasta trebuie să rezulte un guvern", spune Vesela Cerneva, directoarea think-tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR) din Sofia. "Societatea așteaptă ca partidele să-și îndeplinească într-un final atribuțiile."

Potrivit analistei, actualele sondaje de opinie arată că ar fi posibilă formarea unei coaliții de guvernare, alcătuită din formațiunea reformistă 'Noi continuăm schimbarea' (creată în urmă cu doar câteva luni), din partidele participante la protestele de anul trecut - 'Bulgaria Democrată', 'Ridică-te Bulgaria! Venim!' și 'Există un popor' - și din socialiști. "Pe termen lung, este o constelație complicată, dar ar putea funcționa în viitorul apropiat. Este nevoie de un guvern care să-și asume răspunderea politică pentru deciziile grele."

Bulgaria Vesela Cerneva
Vesela Cerneva, directoarea European Council on Foreign Relations (ECFR) din SofiaImagine: BGNES

În rândul partidelor bulgare domnește în prezent un mare dezacord. Aproape toți experții și comentatorii politici bulgari somează formațiunile politice să renunțe la disputele dintre ele și să pună țara pe primul loc. "Impulsul de a forma un executiv este și mai puternic la aceste alegeri. Simultan, sondajele sugerează că acest demers ar putea fi și mai dificil decât la cele două scrutine anterioare", spune Parvan Simeonov, director al institutului de cercetare demografică Gallup International Balkans, în dialog cu DW.

Lista cu probleme majore care așteaptă soluționarea este tot mai lungă: sistemul medical, campania de vaccinare și managementul de criză sunt la limită în cel de-al patrulea val al pandemiei de coronavirus. "Întrebarea nu este neapărat ce efecte va avea epidemia asupra alegerilor, ci mai degrabă ce efecte va avea scrutinul asupra managementului crizei coronavirus. Nu se întâmplă mare lucru în administrarea crizei, deși mor zilnic până la 300 de persoane (bolnave de Covid). Politicienii se tem mai mult de electorat decât de moarte și de virus", declară Vesela Cerneva. "Guvernul provizoriu nu vrea să-și asume responsabilitatea pentru niciuna din chestiunile politice importante: planurile de utilizare a fondurilor de reconstrucție post-coronavirus; reforma energetică; disputa cu Macedonia de Nord; reforma Justiției, cerută de opoziție și de UE; lupta împotriva corupției crescânde."

Blocaj în loc de schimbare

Este o descriere a situației cu care este de acord și Martin Kothé, șef al biroului din Sofia al Fundației Friedrich Naumann: "Temele sunt clare, mai ales lupta împotriva structurilor corupte și o politică anti-coronavirus eficientă", spune el pentru DW. "Oamenii vor o schimbare, dar primesc doar un blocaj." Guvernul provizoriu care conduce țara din aprilie nu beneficiază nici de un mandat constituțional, nici de o majoritate parlamentară.

Bulgaria | Proiectul „Schimbarea continuă“
Kiril Petkov (stânga) și Asen Vasilev (dreapta), de la noul partid 'Noi continuăm schimbarea'Imagine: BGNES

Cea mai mare diferență față de alegerile anterioare o reprezintă noul partid 'Noi continuăm schimbarea'. Asen Vasilev și Kiril Petkov, doi miniștri ai guvernului de tranziție învestit în aprilie, au creat în vară peste noapte acest partid. Analistul Parvan Simeonov îl caracterizează drept partid "liberal tehnocrat de inspirație occidentală, asemănător mișcării lui Emmanuel Macron din Franța." Cei doi manageri care l-au înființat, cunoscuți în Bulgaria drept "băieții de la Harvard", vor să puncteze în special la tema combaterea corupției. "Sunt plini de energie, nu sunt afectați de un bagaj politic, dau impresia de forță de acțiune și curaj politic. Este nevoie de așa ceva chiar mai mult decât de experiență politică, ceea ce acest partid nu are. Au potențialul de a deveni a doua cea mai puternică forță politică a țării", crede Vesela Cerneva.

Președintele câștigător

Lupta pentru locul doi pare la acest scrutin mai interesantă decât cea pentru prima poziție. Toate sondajele îl văd pe locul întâi pe fostul premier Boiko Borissov. Totuși, partidul său GERB este izolat politic după protestele de masă din 2020. Nimeni nu se încumetă să predea acestei formațiuni sarcina formării viitorului guvern. "Cea mai importantă întrebare va fi cine va ocupa locul doi: socialiștii sau 'Noi continuăm schimbarea'? Dacă socialiștii se clasează pe locul doi, vor primi mandatul de formare a guvernului. Dacă vor eșua în acest demers, este aproape exclus ca un mandat oferit formațiunii de pe locul trei să ducă la un acord între partide", explică Parvan Simeonov.

Rumen Georgiev Radev I Președintele Bulgariei
Președintele Bulgariei, Rumen RadevImagine: picture-alliance/J. Ratz

Și câștigătorul alegerilor prezidențiale pare clar deja de pe acum: actualul șef al statului Rumen Radev conduce distanțat în sondaje. "Dar atenție: dacă nu obține majoritatea absolută în primul tur de scrutin, la al doilea nu va mai fi așa ușor. Este această organizare în paralel a alegerilor prezidențiale și parlamentare care îi mobilizează pe alegători. La un al doilea tur, prezența la urne va scădea", susține Parvan Simeonov. Radev - cred analiștii la unison - este câștigătorul crizei politice și al haosului care domnește de aproape un an în Bulgaria.

Dacă partidele nu cad de acord pentru formarea unui nou executiv, Radev va fi obligat să numească un nou guvern provizoriu, al treilea în acest an. "Eu nu îl văd în postura de bărbat de stat puternic, nu are disponibilitate de implicare în guvernare, preferă rolul comod de președinte. În calitate de fost soldat, preferă regulile clare. Nu face aranjamente de genul modificării Constituției, pentru a schimba sistemul într-o republică prezidențială", adaugă Simeonov.

La alegerile duble din Bulgaria din 14 noiembrie se pune deci întrebarea ce se va întâmpla dacă nici de această dată nu se reușește formarea unui guvern. "În acest caz este foarte mare pericolul discreditării sistemului politic pluralist și încurajării tendințelor de natură fascistă. Societatea este caracterizată deja de un amestec de oboseală și indiferență", avertizează Simeonov. Renumitul politolog bulgar Ivan Krastev merge chiar mai departe: într-un interviu la televiziunea bTV, el a vorbit despre o "sinucidere colectivă a sistemului politic", în cazul unui nou eșec în formarea unui executiv.