Alegeri 2025: ”Moldova și Europa răsuflă ușurate”

Desanturi de jurnaliști străini au urmărit în ultima perioadă, la fața locului, alegerile parlamentare din Republica Moldova, astfel că orele votului și contabilizarea procentelor au fost amplu acoperite de presa germană, la fel cum în săptămânile premergătoare diversele instituții mass-media au încercat să afle, aproape simultan cu proprii cititori, care e treaba cu această candidată la integrarea europeană de la capătul cel mai sărac al continentului.  

Sub asediul rusesc  

Televiziunile publice germane au actualizat, ieri, periodic informațiile despre ceea ce ZDF a numit ”un vot care va determina viitorul” în ”acest stat agrar sărac, situat între România, membră a UE, și Ucraina”. Un viitor care, însă, depinde și de sutele de mii de moldoveni emigrați în Uniunea Europeană: aceștia ”au avut în mod tradițional o mare influență asupra desemnării celor care guvernează în țara lor de origine”.  

Președinta pro-occidentală Maia Sandu avea nevoie de o majoritate a partidului său pro-european, ”pentru că, în rest, în Parlament sunt doar partide mai mult sau mai puțin pro-ruse”, a transmis în această dimineață corespondentul știrilor ZDF. Acesta a amintit de acuzațiile de cumpărare de voturi la adresa Moscovei, despre dezinformările care au circulat în rețelele sociale și despre atacurile cibernetice cărora instituțiile statului de la Chișinău au trebuit să le facă față.

”Organizația neguvernamentală Promo-Lex, care a monitorizat alegerile, a transmis că au existat peste 250 de tentative confirmate de influență rusească”, a relatat și postul public de radio Deutschlandfunk.  

Moldova, un succes pe care UE și-l dorește urgent  

Săptămânalul Der Spiegel scoate în evidență, în ediția sa online, disputa de decenii dusă în Republica Moldova de forțele pro-europene și cele pro-ruse pentru direcția de urmat. ”La Chișinău, în ziua votului, mulți oameni au spus că există doar aceste două opțiuni pentru țară”.  

De pe pagina sa de internet, postul privat de știri ntv trimite la o analiză a Fundației Friedrich Ebert, publicată în Jurnalul pentru Politică Externă și Societate IPG, și care pune în balanță beneficiile integrării în UE cu unele ”pagube colaterale” ale acestei apropieri dorită insistent la Bruxelles ”pentru a putea da urgent un exemplu de reformă luminoasă”. Autorii atrag atenția că ”nu toate criticile la adresa cursului guvernamental sunt sponsorizate de Moscova”, pentru că PAS, partidul președintei Sandu, nu a reușit până acum în destule dintre reformele așteptate.  

Analiza FES (fundație apropiată de social-democrații germani) este una dintre puținele care contestă, și o face chiar din titlu, caracterul de ”destin” al alegerilor din Republica Moldova: ”Pentru Moldova nu este prima alegere marcată de alarmism, geopolitică și de dilema Est-Vest (...) Abia când alegerile nu vor mai fi purtate ca o bătălie decisivă pentru orientarea geopolitică, europenizarea Republicii Moldova va avea șanse reale de succes”, notează studiul propus de ntv.  

Pe de altă parte, ntv publică și un interviu cu reprezentanta FES în Moldova, Brigitta Triebel, care vorbește despre ”problema forțelor fidele Moscovei”: acestea ”nu pot veni cu o ofertă proprie solidă. Nu pot promite că ar reveni gazul rusesc, pentru că gazoductul trece prin Ucraina. Rusia nu ar investi în economie sau în construcția de drumuri. Singura narațiune a opoziției spune că Uniunea Europeană face rău Moldovei, iar pe vremuri, în Uniunea Sovietică, totul era mai bine”.  

Actuala opoziție ”a permis corupției și clientelismului să prospere”  

”Partidul președintei Maia Sandu își apără majoritatea absolută de mandate. Blocul pro-rus vorbește despre fraudă. Există pericol de tulburări?”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, după votul de duminică (28 septembrie 2025) și refuzul opoziției de a recunoaște rezultatele, dublat de un apel la proteste. Fostul președinte Igor Dodon a susținut, noaptea trecută, în fața sediului Comisiei Electorale Centrale din Chișinău că ”Occidentul” ar vrea să îi răpească alianței sale victoria electorală ”prin fraudă”, povestește FAZ, care completează, însă: ”Având în vedere distanța mare față de partidul de guvernământ, rămâne îndoielnic cât de convingătoare vor fi pentru susținătorii săi afirmațiile că victoria ar fi fost furată blocului pro-rus”.  

Ziarul conservator amintește că Dodon, ca și Vladimir Voronin, ”nu s-au lăsat niciodată reduși la simple instrumente de comandă ale Moscovei, așa cum le reproșează PAS”, însă politica lor ”marcată de lipsa voinței de reformă a permis corupției și clientelismului să prospere nestingherite”.  

Maia Sandu ”poate continua reformele”  

Săptămânalul Die Zeit, constată, în ediția sa online, că ”în comparație cu alegerile de acum patru ani, PAS a înregistrat pierderi” dar, de asemenea, subliniază că ”având majoritatea acum sigură”, Maia Sandu ”poate continua reformele pentru aderarea la Uniunea Europeană”.  

”Avans pentru prietenii Europei”, titrează și Bild, cel mai popular cotidian german. În timp ce reportajul din Süddeutsche Zeitung se intitulează ”Moldova și Europa răsuflă ușurate”.  

Nu e singurul articol din SZ, care și-a ilustrat una dintre relatări cu două declarații culese în ziua votului. Pe de o parte, ”două pensionare au povestit despre pensia lor mică și s-au plâns că guvernul PAS nu a făcut suficient pentru ele. Nu sunt împotriva UE, dar că își doresc și relații bune cu Rusia” și nici nu cred însă că țara lor va adera la Uniunea Europeană. ”La gândul că Moldova ar putea să nu mai continue parcursul spre aderarea la UE”, uneia dintre interlocutoarele mai tinere ”i-au dat lacrimile”, Tinerii, mai notează ziarul care apare la München, ”vor ca asupra viitorului să nu mai decidă bunicii noștri și oamenii care tânjesc după Uniunea Sovietică”.  

În Elveția, Neue Zürcher Zeitung constată că ”alegătorii Republicii Moldova s-au pronunțat pentru a doua oară într-un singur an în favoarea unei orientări proeuropene a țării lor” după ce ”în noiembrie trecut a fost aprobat, la limită, printr-un referendum și înscris ca țintă de politică externă în Constituție obiectivul aderării la UE”.