Alegeri 2020: traseiști, sindicaliști, oamenii baronilor, medici-locomotivă | România | DW | 21.10.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

România

Alegeri 2020: traseiști, sindicaliști, oamenii baronilor, medici-locomotivă

Zilele acestea se definitivează și depun listele de candidați pentru scrutinul legislativ. Iar partidele par să ignore mesajele primite de la românii care, vreme de patru ani, au apărat în stradă statul de drept.

Mai sunt câteva proceduri de urmat înainte de a afla dacă alegerile parlamentare se țin sau nu pe 6 decembrie. Președintele Klaus Iohannis și liberalii vor face tot ce le stă legal în putință să nu permită intrarea în vigoare a legii care transferă parlamentarilor decizia asupra datei alegerilor. Mai au câteva opțiuni la dispoziție pentru a bloca mutarea râvnită de PSD a scrutinului înspre primăvară.

Până una alta, votanții primesc oferte electorale toxice din partea celor două partide mari românești. Liberalii vin cu traseiști reciclați, foști susținători ai masacrării legilor justiției, cărora stafful PNL le este dator pentru căderea Guvernului Dăncilă și instalarea Cabinetului Orban. Social-democrații, în schimb, vopsesc gardul în plină criză sanitară, cu medici, care să tragă după ei nume palide și pioni ai baronilor locali.

Cu ministerele dintr-un guvern în altul

Daniel Constantin a fost cunoscut ani de zile drept „ăla micu’”, căruia dom’ profesor Dan „Felix” Voiculescu i-a lăsat șefia Partidul Conservator, dar care nu s-a ridicat, în politică, la nivelul de utilitate la care se află, printre canalele de comunicare media, Antena 3. Fost de două ori ministru (agricultură și mediu), sub doi premieri (Ponta și Grindeanu) din partea a două partide (PC și ALDE), Constantin a mai încercat și la Pro-România, înainte de a ajunge pe a doua poziție a listei liberale din Argeș pentru Camera Deputaților.

Coleg de traseu politic i-a fost Sorin Câmpeanu. Rectorul Universității de Agronomie și Medicină Veterinară din București, instalat și la șefia asociației naționale a rectorilor, a fost ministru al Educației din partea aceluiași Partid Conservator al lui Dan Voiculescu, calitate în care a propus amnistierea plagiatorilor care renunță de bunăvoie la titlul doctoral. A trecut apoi în ALDE, partidul fondat de Călin Popescu Tăriceanu, prietenul de mize politice și judiciare al lui Dan Voiculescu. Din ALDE a plecat la Pro România, odată cu Daniel Constantin, apoi, tot în tandem, s-au lăsat racolați în PNL, care l-a cocoțat pe locul eligibil doi al listei pentru Senat, la București. La Universitatea condusă de rectorul Câmpeanu a fost coordonator de doctorate Laurențiu Barangă, fostul șef de la spălarea banilor și de la ORNISS, care și-a falsificat diploma de bacalaureat.

Lungul drum prin partide până la PNL

Mihăiță Găină candidează la Camera Deputaților în Ialomița, acolo unde, până la moțiunea care a dus la căderea Guvernului Dăncilă, a fost șef de filială PSD. Va fi pe locul doi în listă, după secretarul de stat din Ministerul Educației, Luminița Barcari, cea pentru care asociațiile de elevi din țară au cerut demisia pentru că a afirmat că, fără meditații, nici un elev de a VIII-a nu ar lua mai mult de 5 sau 6 la examenul de evaluare. Un al doilea motiv pentru care i s-a cerut demisia a venit în septembrie: Barcari este unul dintre secretarii de stat care, în plină pandemie, când toată țara deplângea starea dezastruoasă în care începutul de an școlar a prins școlile românești, a lăsat problemele educației și a plecat în concediu să candideze la Consiliul Județean Ialomița.

Tot în Ialomița, pe primul loc al listei PNL pentru Senat apare Robert Chioveanu, controversatul președinte al Autorității Naționale Sanitar Veterinare și de Siguranța Alimentelor. În cazul lui, Deutsche Welle se află în posesia unor documente interne care atestă că ar fi dispus falsuri în acte contabile și și-ar fi terorizat subordonații. A fost acuzat că face epurări politice și șantajează directori de direcții cu detașări punitive, care, dincolo de interesele partinice ale lui Chioveanu, mai și costă lunar bugetul autorității sute de mii de lei. Chioveanu se mai face vinovat și de un management defectuos de criză: sub conducerea lui, pesta porcină s-a extins în 40 de județe, practic, în întreaga Românie.

În iulie 2018, deputatul PSD Cristina Burciu era așteptată la aeroport de clujenii nemulțumiți, după ce a votat modificările aduse de Comisia Iordache legilor justiției. Acum este pe lista PNL pentru Cameră, poziția 4 din partea filialei Cluj. La fel ca Burciu au votat Toma Petcu și Florică Calotă, foști în ALDE, acum pe listele PNL - unul în fruntea candidaților pentru Senat în Giurgiu, celălalt pe poziția 2 în Teleorman, la deputați. Tot de la ALDE a venit și fostul ministru Viorel Ilie, pentru care DNA a cerut începerea urmăririi penale încă din 2017, solicitare blocată de votul senatorilor, care au respins ridicarea imunității parlamentare. Ilie a fost pus al doilea pe lista pentru deputați din Bacău dar, în ultimul moment, a fost invalidat pe motiv de nepotrivire cu criteriile de integritate printr-o decizie luată chiar de președintele PNL, Ludovic Orban.

Traseist prin excelență este Liviu Ioan Balint, unul dintre protagoniștii seriei de impostori profesionali a lui Valeriu Nicolae: a circulat pe la PD-L, UNPR, PMP, PSD și Pro România, iar acum este al doilea pe lista pentru Cameră a liberalilor din Dâmbovița. Îl concurează Mircea Baniaș, ajuns la PNL și pus pe locul doi la deputăție, în Constanța, cu experiență acumulată în PD-L, PC, ALDE și Pro România.

Traseismul este a doua calitate și în cazul lui Ion Iordache: vine de la ALDE și a mai fost primar PD-L la Turceni; a ratat de puțin să sfârșească pe listele PSD de la recentele alegeri locale, înainte de a fi cocoțat pe prima poziție a listei PNL Gorj. În paranteză fie pus, prima calitate a lui Iordache este că firma sa de construcții, care figurează în dosare de fraudă și spălare de bani, nu pierde aproape niciun contract pe bani publici în județ și are relații bune și în restul Olteniei.

Când ai frații lângă tine…

Eugen Gioancă i-a luat locul în Senat lui Claudiu Manda, când soțul Olguței Vasilescu a plecat eurodeputat PSD la Bruxelles. A votat căderea Cabinetului Dăncilă, a fost exclus de PSD și s-a aciuat pe lângă PNL. A condus în trecut direcția silvică din Dolj, perioadă în care i s-a dus vorba că ar face afaceri cu lemne pe sub radar, din cauza cărora a și pierdut funcția, dar de pe urma cărora ar fi rămas prieten cu tandemul Vasilescu-Manda. Poate fi ascultat pe YouTube cântând muzică populară dedicată pădurii și pădurarilor. Albumul se numește „Când ai frații lângă tine”. Frații ar fi beneficiarii principali ai afacerilor ilegale cu lemn pe care le-a patronat. Nu a mai ajuns la PNL actualul lider al senatorilor pesediști, Radu Preda - rămas fără loc eligibil în lista doljeană, Radu Preda ar fi venit și el la PNL dar poziția 1 pentru Senat era deja ocupată la liberali de generalul Nicolae Ciucă, fostul șef de stat major care a dat cariera militară pe una politică și pare destul de ambițios în acest nou rol. Așa că Preda a ales PMP, unde va deschide lista.

Elena Hărătău este cea de-a patra pe lista liberală pentru Camera Deputaților, în Bacău, acolo de unde a și venit în Parlament la mijlocul actualului mandat, dar prin PSD, după ce deputatul Gabriel Vlase a trecut șef la SIE.

Andrei Alexandru-Ioan a fost deputat PSD de Giurgiu și deschide acum lista PNL din același judeţ pentru Camera Deputaților.

Alți foști membri PSD sau ALDE notorii, trecuți recent la PNL, sunt Mihai Chirica, primar al Iașilor, și Remus Borza, fost administrator al insolvenței Hidroelectrica, protejat de Victor Ponta, consilier al Vioricăi Dăncilă, acum al lui Ludovic Orban. La Camera Deputaților, Emilia Meiroşu, aleasă pe listele PSD, a trecut după jumătate de mandat la Pro România și încheie la PNL, fără să mai apară acum pe noile liste de candidați.

Nu toate defectele de pe listele PNL sunt pe bază de traseism. Actualul secretar adjunct al Guvernului, Cristi Costel Barbu, unul dintre apropiații lui Ludovic Orban, este baronul liberal de Teleorman, unde și deschide lista pentru Camera Deputaților. Are o condamnare la închisoare cu suspendare pentru ultraj și o alta pentru incompatibilitate. A mai fost vizitat de mascați pentru suspiciune de evaziune fiscală. La Timiș, locul trei pe lista pentru Camera Deputaților a fost rezervat liderului tineretului liberal din județ, Cosmin Șandru, un fel de Alfred Simonis al PNL. Este ginerele omului de afaceri Dumitru Dinulescu, despre care presa locală, dar și colegi din partid spun că este abonat la contracte cu fonduri publice.

Cimitirele elefanților PSD

La PSD, câteva mutări cosmetice par mai degrabă a camufla tunurile de final de mandat și, mai ales, plasarea greilor fără glorie în sinecuri nu doar calde, ci și greu tangibile. Dezbaterile recente s-au purtat mai întâi în jurul numelor care nu mai au loc pe liste și, apoi, despre medicii racolați pentru listele de candidați, potențiale motoare ale unui partid care nu prea are cum să depășească rămășițele inerției iliesciene.

Dispar unele dintre personajele responsabile pentru deficitul de imagine înregistrat în ultima vreme de social-democrați - unii devin mai discreţi, alții cad cu zgomot. Pe Florin Iordache, părintele ordonanței de urgență 13 și al ciuntirii legilor justiției, inițiative care au ținut românii în stradă mai bine de doi ani, PSD l-a expediat într-o sinecură despre care abia acum s-a aflat că este nu doar bine plătită, dar și eternă - șefia Consiliului Legislativ, o instituție fără responsabilități reale, bun cimitir al elefanților politici. Acolo s-au retras deja fostul secretar general pesedist al Guvernului, Toni Greblă, dar și magistratul Mariana Moț, fost secretar de stat la Justiție chiar în epoca Florin Iordache. Pe Niculae Bădălău, senatorul de Giurgiu care a jignit diaspora, numindu-i pe românii plecați din țară „hoți și cerșetori”, social-democrații l-au ajutat să amendeze legea de funcționare a Curții de Conturi pentru a-și croi drum către o funcție bine plătită și cu acces la banul public.

Pe tovarășii lui Iordache, Șerban Nicolae și Eugen Nicolicea, care nu se mai regăsesc pe listele de candidați, PSD nu i-a instalat deocamdată niciunde, însă până la depunerea definitivă a listelor și, mai ales, până la sfârșitul mandatului actualului Parlament ar mai fi timp de recompense pentru serviciile aduse partidului. Teleormanul nu le mai propune țării nici pe Viorica Dăncilă, nici pe Carmen Dan, iar de la Galați nu va mai veni unul dintre deputații cu cel mai violent discurs, medicul Nicolae Bacalbașa. A dispărut din oferta PSD și Liviu Pleșoianu, care în perioada asta lansează o carte-manifest despre ocultele mondiale.

Cap de listă la Olt, pentru deputați, este Paul Stănescu, unul dintre baronii județului, vechi avocat al atacurilor asupra justiției venite de la Comisia Iordache și dinspre fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader. Din Hunedoara se va întoarce în Parlament Cornel Resmeriță, suspectat că a făcut naveta între Senat și Primăria Lupeni anume pentru a camufla nereguli comise de tatăl său, fost primar suspendat în urma unor acuzații de corupţie, între altele, în dosarul Gala Bute. La Cameră, pesediștii hunedoreni vor să o trimită pe Natalia Intotero, cea care, pentru o vreme, a fost ministrul românilor de pretutindeni și care își selecta atent românii de pretutindeni pe care urma să îi întâlnească în vizitele în străinătate.

Medicii locomotivă ai PSD

Medicii sunt cuvântul de ordine al momentului în PSD. Președintele partidului, Marcel Ciolacu, speră să călărească valul de emoție populară din jurul crizei coronavirus pentru a capitaliza simpatia medicilor care au ținut prim-planul media în ultimele luni. Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie și reprezentant al României la Organizația Mondială a Sănătății, deschide lista pentru Camera Deputaților la Capitală, transformându-se în motor și garant pentru doi foști primari de sector nerealeși și care lasă în urmă destule suspiciuni de nereguli administrative - Dan Tudorache și Daniel Florea - dar și pentru alți politruci din administrația Bucureștilor, peste ale căror CV-uri conducerea de partid trece cu ochii închiși.

La Senat, Adrian Streinu-Cercel, managerul spitalului de boli infecțioase Matei Balș, dă greutate listei de candidați din București la Senat. Cariera sa medicală a fost marcată în perioada crizei coronavirus de multe păreri controversate. De-a lungul anilor s-a ales cu mai multe acuzații de, cel puțin, imoralitate în relația cu diverși finanțatori ai industriei sănătății. Streinu-Cercel ocupă poziția a doua a listei, după Gabriela Firea, primarul general încă în funcție prelungită al Capitalei, a cărei manieră de a administra orașul îi va mai afecta multă vreme pe bucureșteni.

Directorul Institutului Oncologic din Cluj, medicul Patriciu Achimaș-Cadariu, deschide lista la deputați, înaintea președintelui interimar de filială, Alexandru Cordoș, cercetat într-un dosar de corupție, alături de soția sa, condamnată pentru mită în favoarea angajării unor persoane în spitale. Fost ministru în echipa lui Dacian Cioloș, funcție din care a plecat depășit de problemele sistemului medical, Cadariu va juca la Cluj, în campanie, tandem cu fostul său coleg din Guvernul tehnocrat, Vasile Dâncu, primul pe lista pentru Senat.

Fostul ministru al Sănătății Florian Bodog este și el în cărți: deschide lista pentru Cameră în Bihor. Anul trecut a rămas fără titlul de doctor - este unul dintre numeroșii plagiatori din tabăra pesedistă. La DNA figurează în mai multe dosare ce vizează abuz în serviciu, fals intelectual și alte fapte de corupție, dar colegii senatori din PSD și ALDE au votat împotriva ridicării imunității parlamentare.

Listele pentru Senat în Mureș și Bacău vor fi deschise de rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Tg. Mureș, Leonard Azamfirei, respectiv, Bianca Purcărin, medic la Spitalul Județean de Urgență Bacău. Un alt medic locomotivă este directorul spitalului bucureștean Colentina, Remus Mihalcea, trimis să deschidă lista deputaților în Argeș. Spitalul pe care îl conduce Mihalcea a primit donație de la o bancă un aparat PCR pentru teste rapide COVID-19, însă administratorii instituției trimit în continuare testele prelevate de la pacienți și cadre medicale la un laborator privat din incinta spitalului. În urma lui vine Nicolae Pavelescu, liderul sindicatului de la Dacia.

Sindicaliști fideli și pupili de baroni locali

Prezența unui teoretic apărător al drepturilor salariaților pe lista potențialilor deputați social-democrați de Argeș nu surprinde din două motive: Pavelescu a gravitat tot timpul în jurul unor personaje care au activat, local, în Partidul Conservator, în PRM și la PSD; în plus, sindicatele din România au fost conduse de oameni care nu au pus niciodată probleme reale guvernelor PSD. La fel se explică și prezența lui Dumitru Coarnă, președintele sindicatului poliţiştilor, pe primul loc al listei pentru Camera Deputaților din partea PSD Călărași.

Primul premier al coaliției PSD-ALDE, Sorin Grindeanu, va deschide lista candidaților social-democrați în Timiș pentru Camera Deputaților, urmat de Alfred Simonis, actualul lider al deputaților PSD. În schimb, Orlando Teodorovici a fost trimis cap de listă pentru Senat la Tulcea, unde șansele de a obține un mandat sunt minime. Primul pe lista deputaților social-democrați pentru Cameră în Suceava, actualul președinte al Comisiei de Control a SRI, Eugen Bejinariu, pe care DNA îl dorește în dosarul Microsoft dar nu-l lasă fără imunitate colegii deputați, mai trebuie să dea socoteală și pentru o jumătate de milion de euro nejustificați din cea mai recentă declarație de avere. PSD a adoptat-o și pe Steluța Cătăniciu, una dintre mașinăriile de vot din Comisia Iordache (a fost printre așteptați în aeroportul din Cluj după măcelărirea legilor justiției). Clujeanca are traseul politic invers: a fost aleasă deputat PNL în 2012, a stat în ALDE până primăvara trecută, când a fost instalată la șefia filialei București a partidului lui Dan Voiculescu, PP-USL, iar acum va candida din partea PSD Bihor și este a doua pe lista de deputați, spre deosebire de fostul coleg Călin Popescu Tăriceanu, care de la liberali a plecat pentru a crea ALDE, pe care l-a lăsat acum înghițit în formațiunea dezertorilor din PSD, Pro România.

Oana Bulai, omul de casă al baronului pesedist de Neamț Ionel Arsene, este a doua pe liste pentru Cameră, în timp ce pentru Senat va concura din prima poziție, adus de la Giurgiu, fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, cel care rupea contracte cu constructorii de autostrăzi în direct la televizor și care este urmărit în mai multe dosare aflate în lucru la DNA, după declanșarea cărora a divorțat de soția rămasă cu toată agoniseala familiei. Presa a relatat că Ionel Arsene i-ar fi cerut lui Cuc să țină avioanele Tarom la sol în ziua premergătoare și în cea a moțiunii împotriva Guvernului Dăncilă. Nu a mai prins loc pe listele din Neamț Daniel Andrușcă, fost ministru al Economiei plasat în Cabinetul Dăncilă de același Arsene și rămas în conștiința publică grație unor lacune majore de exprimare și a repetatelor situații în care s-a trezit depășit de întrebările parlamentarilor sau ziariștilor. Un scenariu asemănător, dar mult mai în familie, se derulează și la Mureș, unde, blocat de instanță să mai candideze, baronul local Vasile Gliga a pus-o în fruntea listei pentru Cameră pe fiica sa Dumitrița, care tocmai a ratat președinția Consiliului Județean. Soțul acesteia, Aurel Soporan, este încă senator PSD dar nu mai vrea să candideze, deranjat, probabil, că lista va fi deschisă de rectorul UMF Azamfirei, de altfel, singura poziție eligibilă.

Mai mult sau mai puțin surpriză a fost instalarea baronului de Vrancea, Marian Oprișan, în fruntea listei județene pentru Senat. Fostul președinte al Consiliului Județean, întreținut în lux, conform propriilor declarații, de mama sa, Oprișan pare, însă, căzut în dizgrația puterii centrale a PSD. Iar Marcel Ciolacu nu dă semne că ar ceda în fața loviturii de forță a influentului politician din Focșani, și i-a invalidat candidatura, chiar dacă un scandal intern în plină campania electorală e ultimul lucru de care stafful din Kiseleff ar avea nevoie.