Alegeri în Slovacia: victorie clară a partidelor de protest | Europa | DW | 02.03.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Europa

Alegeri în Slovacia: victorie clară a partidelor de protest

Slovacii s-au săturat de corupție și criminalitate organizată în politică, votând pentru partidele de protest de dreapta. Totuși, țara s-ar putea îndrepta către un viitor instabil din punct de vedere politic.

Igor Matovic

Igor Matovic

Aproape niciun alt scrutin legislativ din istoria Slovaciei independente nu a fost așteptat cu atâta înfrigurare. Alegerile de sâmbătă au fost marcate de multă mânie, dar și de multe speranțe. După uciderea jurnalistului de investigație Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová, în urmă cu aproape doi ani, tot mai mulți oameni din Slovacia au simțit că trăiesc într-un stat mafiot, controlat de o clică de politicieni corupți și oligarhi criminali. Din acest motiv, toate sondajele din ultimele săptămâni și luni au prezis un rezultat electoral capabil să producă schimbări politice importante.    

Consecințe politice europene

Panouri electorale la Bratislava

Panouri electorale la Bratislava

Iată că schimbarea a sosit în Slovacia. Însă ea este semnificativ diferită față de prognozele sondajelor. Majoritatea alegătorilor a votat pentru partidele de protest, imprevizibile, cu poziții conservatoare de dreapta, populiste de dreapta și euro-sceptice. Extrema dreaptă nu s-a bucurat de o creștere fulminantă.

Însă un singur partid din spectrul liberal-conservator moderat este reprezentat în Parlament. În același timp, în jur de 18 la sută dintre alegătorii din acest spectru nu sunt deloc reprezentați în Parlament din cauza clauzelor de blocare a partidelor și alianțelor electorale. În context, Slovacia se îndreaptă către un viitor incert, posibil instabil, ceea ce ar putea reverbera serios în politica europeană.

Marea câștigătoare a alegerilor, cu 25 la sută din voturi, este o formațiunea dificil de clasificat din punct de vedere ideologic - OLaNO ("Oameni obișnuiți și personalități independente"), fondată de antreprenorul și activistul politic Igor Matovic. Acesta se prezintă ca un luptător neobosit împotriva corupției și pentru consolidarea statului de drept. În același timp, el apără multe poziții conservatoare și populiste de dreapta. Alte două partide mici cu programe similare sunt, de asemenea, reprezentate în noul Parlament.

Electoratul a sancționat SMER, partidul aflat la guvernare

Partidul Smer-SD, conferință de presă după alegeri

Partidul Smer-SD, conferință de presă după alegeri

Pe de altă parte, alegătorii slovaci au sancționat dur SMER - nominal un partid social-democrat, în fapt o formațiune naționalist-populistă de dreapta -, care a guvernat aproape fără oprire începând din 2006. Totuși, cu 18 la sută din voturi, SMER a obținut un rezultat peste așteptări. Partidul neofascist "Partidul Popular Slovacia Noastră" (LSNS), condus de Marian Kotleba, a ajuns la puțin sub opt la sută, un scor chiar mai mic decât cel obținut în urmă patru ani. Unele sondaje vedeau LSNS la 14-16 la sută.

Nou apărutul partid liberal-conservator "Pentru Popor" ("Za Ludi") al fostului președinte Andrej Kiska a primit aproximativ șase la sută din voturi. În schimb, alianța electorală social-liberală "Slovacia Progresistă/Împreună" (PS/Spolu) a eșuat în mare măsură din cauza pragului de șapte la sută valabil pentru coalițiile electorale. La fel și creștin-democrații, care au luat un scor de sub cinci la sută. De asemenea, pentru prima dată din 1990, niciun partid al minorității maghiare nu este reprezentat în Parlament.

O Slovacie profund divizată

În general, deznodământul alegerilor prezintă imaginea unei Slovacii profund divizate. Alegătorii își doresc aproape în unanimitate o schimbare profundă în sensul consolidării statului de drept, mai multă transparență, o guvernare durabilă și o politică socială mai bună. Totuși, în clipa de față, cei mai mulți alegători încredințează această sarcină partidelor anti-sistem, ale căror programe și maturitate politică pun la îndoială capacitatea lor de a transforma în realitate dorințele alegătorilor.

Grăitor este exemplul șefulului OLaNO, Igor Matovic. De un deceniu, omul de afaceri în vârstă de 46 de ani, care a făcut avere cu ziarele publicitare, vede politica drept un amestec între activism civic și reality-show provocator.

Igor Matovic, după alegeri, în timpul unui interviu

Igor Matovic, după alegeri, în timpul unui interviu

Uneori, Matovic confiscă în mod simbolic proprietățile politicienilor suspectați de corupție, alteori investighează, filmându-se singur, companiile de tip căsuță poștală sau aprinde mii de lumânări în fața sediului guvernului pentru a atrage atenția asupra deceselor cauzate de corupția din sistemul de sănătate. Pe site-ul rozhodni.to ("Decide!"), alegătorii lui Matovic pot să își exprime părerea asupra unsprezece prevederi din programul electoral sau asupra unor inițiative legislative populiste promovate de OLaNO.

Matovic se află într-un conflict permanent nu doar cu toate celelalte formațiuni politice, ci și cu propriii săi prieteni de partid, motiv pentru care mulți dintre ei au părăsit OLaNO în ultimii ani. Matovic este considerat un egocentrist și un enfant terrible al politicii slovace, iar propriul partid drept scena liderului său.

El este strict împotriva avortului și a extinderii drepturilor pentru homosexuali, precum și împotriva preluării de refugiați în Slovacia. De asemenea, el vrea să-i hărțuiască pe romi prin programe de lucru, restricționându-le asistența socială, și s-a remarcat în Parlamentul de la Bratislava făcând paralele discutabile în legătură cu regimul nazist. În același timp, el pledează pentru democrație participativă și mai multă transparență în politică.

Bucuros că a câștigat alegerile, Matovic a afirmat că rezultatul reprezintă o "victorie asupra mafiei " și că alegătorii "au trezit un balaur adormit! "

OLaNO are nevoie de parteneri de coaliție

Totuși, Matovic are nevoie de parteneri de coaliție pentru a guverna. În discuție intră partidul populist conservator de dreapta "Sme Rodina" ("Suntem o Familie") al antreprenorului Boris Kollár, precum și "Za Ludi", partidul lui Andrej Kiska. Negocierile de formare a unei coaliții se anunță anevoioase, în special din cauza diferențelor mari de conținut între Matovic și Kollár, pe de o parte, și ex-președintele liberal-conservator Kiska, pe de alta.

Pe acest fundal, mulți observatori din Slovacia evaluează perspectivele politice ale țării cu scepticism și îngrijorare. "Nu va fi suficient să fii împotriva tuturor", scrie Beata Balogová, redactor-șef al cotidianului "SME". "Dimpotrivă: Matovic trebuie să se alăture tuturor forțelor democratice. Aceasta va fi cea mai mare schimbare pentru el". Politologul Pavol Hardos îl descrie pe Matovic drept "exemplu tipic, de manual, al unui politician populist”. Hardos se teme că succesul electoral a lui Matovic s-ar putea transforma într-o victorie à la Pirus pentru Slovacia.

Vă mai recomandăm