Alegeri în Saxonia și Brandenburg - CDU și SPD câștigă, AfD pe locul doi, cu creșterile cele mai mari | Germania | DW | 01.09.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Alegeri în Saxonia și Brandenburg - CDU și SPD câștigă, AfD pe locul doi, cu creșterile cele mai mari

CDU și SPD au câștigat alegerile din landurile Saxonia, respectiv Brandenburg. Dar ambele au pierdut serios votanți față de scrutinul din 2014. AfD s-a clasat a doua în ambele landuri, cu creșteri masive față de 2014.

Alegeri Saxonia 2019 | Dresda | Michael Kretschmer, CDU (Reuters/M. Rietschel)

Michael Kretschmer, premierul saxon de la CDU

Prognoze actualizate alegeri regionale Saxonia: CDU rămâne forța politică principală, cu 32,5%, urmată de AfD, cu 27,8%. (CDU a pierdut 6,9% din voturi față de ultimele alegeri din 2014, în timp ce AfD a câștigat 18,1 procente). 

Celelalte scoruri: Die Linke 10,8% (-8,1), SPD 8,8% (-4,6), Verzii ecologiști 8,4% (plus 2,7%), FDP 4,7 procente ratează accesul în landtag, nedepășind pragul electoral de 5%. Rezultă următoarea repartizare a mandatelor în legislativul regional: CDU 45 locuri, AfD 30, Linke 14, SPD 11, ecologiștii 9.

Prognoză Saxonia 2019

Prognoză alegeri Saxonia 2019

În Brandenburg: SPD rămâne pe locul unu cu 26,1% din voturi, urmat de AfD cu 23,7%. (SPD a înregistrat cu 5,8% voturi mai puține decât în 2014, AfD a câștigat în schimb 11,5%).

Celelalte rezultate: CDU 15,7% (-7,3), die Linke 10,7 (-7,9), Grüne 10,6 (+4,4), Alegătorii liberi/BVD 5,0 (+2,3) și FDP 4,8 (+3,3), deci nu trece de pragul electoral de 5%. Repartizarea mandatelor: SPD 25, AfD 23, CDU 15, Linke 10, ecologiștii 10 și alegătorii liberi/BVB 5.

Infografică Brandenburg 2019 Prognoză

Prognoză alegeri Brandenburg 2019

Se anunță un proces foarte dificil de formare a guvernului regional în ambele landuri. Actualele coaliții de guvernare nu mai au majoritatea necesară, conform prognozelor.

----------------

Secțiile de votare au fost deschise începând cu ora locală 8:00. Peste 2,1 milioane de persoane în landul Brandenburg și aproximativ 3,3 milioane în Saxonia au fost eligibile să voteze, duminică, componența celor două parlamente locale.

În ambele landuri, alegătorii acordă două voturi. Primul vot determină candidatul direct al circumscripției, al doilea vot se aplică listelor de land din 11 partide (Brandenburg) și 19 (Saxonia). În Saxonia, vârstă minimă de vot este 18 ani. În Brandenburg au voie să voteze toți cei care au împlinit 16 ani.

-----------------

Unul din doi europeni a votat la alegerile europene din mai 2019. Doar unul din doi? Nu-i puțin lucru! În 2014, participarea a fost de doar 42,6 la sută. Din această perspectivă, rezonanța alegerilor a fost surprinzător de mare la 50,6 la sută. În orice caz, optimiștii văd rezultatul ca un mare succes și o victorie pentru democrație, într-o perioadă marcată de Brexit și guverne eurosceptice în țări precum Polonia și Ungaria.

Nu este exclus ca amenințarea unei alunecări generale spre dreapta să fi atras mai multe persoane la urne, animându-le să voteze și prin corespondență. Politologul Oskar Niedermayer consideră acest lucru posibil în conversația cu Deutsche Welle. El subliniază însă că acest aspect nu a fost analizat. Pe de altă parte, alegerile europene au inclus și un subiect nou, puternic dezbătut în spațiul public: mediul înconjurător. Și acesta, probabil, a contribuit foarte mult la implicarea în special a tinerilor în aceste alegeri.

Dincolo de alegerile europene, sociologii au observat o "creștere generală" a participării, în special la alegerile federale. Minima istorică a fost atinsă în 2009 cu 70,8 la sută. În 2017, cifra a fost semnificativ mai mare: 76,2 la sută. Un fenomen similar, de creștere, va fi observat și în alegerile regionale, dar nu la nivel național. În Brandenburg, unde duminică este ales un nou parlament, participarea a scăzut de la 67 la sută în 2009 la 47,9 la sută în 2014. De asemenea, în Saxonia, în urmă cu cinci ani a existat un declin moderat, de la 52,2 la 49,1 la sută. Cu toate acestea, expertul Niedermayer se așteaptă la o inversare a tendințelor în această duminică. Dat fiind că mai multe partide sunt aproape la egalitate în sondaje, cursa este „foarte deschisă” și, prin urmare, ea are puterea de a mobiliza oamenii.

De ce votează vestul Germaniei altfel?

Alegeri în Saxonia și Brandenburg

Alegeri în Saxonia și Brandenburg

Atât în ​​Brandenburg, cât și în Saxonia, formațiunea populistă de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) are șansa de a deveni cea mai puternică forță politică. Un scenariu care îi determină pe observatorii politici din partide și mass-media să se întrebe de ce est-germanii votează "altfel". Întrebarea poate fi pusă și în sens invers: de ce votează vesticii altfel?

Niedermayer consideră că în vest există mai mulți membri de partid și partidele au o putere organizațională mai mare. Gradul de participare mai scăzut în est ar putea fi explicat și prin faptul că există mai puțini alegători fideli decât în vest, unde disponibilitatea de a face compromisuri în ziua alegerilor, în ciuda nemulțumirilor la adresa partidelor, pare a fi mai accentuată. Pe de altă parte, est-germanii preferă să rămână acasă. Lipsesc însă investigațiile sociologice aprofundate.

Niedermayer subliniază în acest context existența "altor tradiții" în Germania de Est. Mai presus de toate, el analizează rolul Partidului Stângii, care a fost format esențial din SED, fostul partid de stat din Germania de Est și s-a numit Partidul Socialismului Democratic (PDS) în Germania unificată. În cele două decenii de la reunificarea germană, această formațiune a jucat rolul partidului de protest. Acest rol a fost însă preluat de Alternativa pentru Germania în contextul crizei refugiaților din 2015.

În ce măsură participarea slabă la alegeri este semnul unei crize a democrației nu este clar stabilit, deoarece părerile diferă. Niedermayer oferă o perspectivă pe care o împărtășesc și unii oameni de știință, respectiv că absenteismul este o expresie a satisfacției populației. Prin urmare, întrebarea de bază este: "De ce ar trebui să mergem la urne atunci când totul este în regulă?" În baza acestei logici, o prezență destul de mare ar indica o criză. Pentru că oamenii doreau o politică diferită "și, prin urmare, merg la urne". De asemenea, nu există "non-alegătorul", care nu va vota din cauza unui anumit motiv.

Mai multă rezonanță datorită online-ului

Ecoul mai slab al alegerilor regionale comparativ cu cele pentru Bundestag este ușor de explicat, apreciază Niedermayer. El crede că majoritatea subiectelor relevante ar fi decise la nivel federal. O excepție importantă, subliniază el, este politica educațională din Germania, modelată în mare parte de landurile federale. Aceasta este întotdeauna una dintre cele mai importante teme, iar alegerile din Saxonia și Brandenburg nu fac excepție.

Niedermayer consideră că impulsionarea participării, prin metode moderne, în special prin votul online, este cu siguranță posibilă. Cu toate acestea, el avertizează în legătură cu utilizarea de instrumente digitale, subliniind riscul ca alegerile să fie falsificate de hackeri.

Experții sunt din ce în ce mai sceptici în acest sens, atrăgănd atenția că votul online contravine principiului alegerilor unitare. Se spune că "toată lumea ar trebui să voteze în aceleași condiții". Însă în cazul unui vot masiv prin corespondență, acest aspect nu mai este garantat, spune Niedermayer. Cifrele par să-i dea dreptate: în alegerile generale din 2017, 28,6 la sută dintre cetățenii cu drept de vot și-au exprimat opțiunile prin poștă. Proporția s-a triplat în comparație cu 1990.

Vă mai recomandăm