Alegeri în Germania: Cum votează persoanele cu rădăcini străine? | Germania | DW | 16.09.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Germania

Alegeri în Germania: Cum votează persoanele cu rădăcini străine?

În curând, aproximativ 7,4 milioane de persoane cu o istorie internațională și un pașaport german ar putea vota pentru un nou Bundestag. Ce știm despre acest grup de alegători adesea uitat de partidele politice?

Paşaportul german, unul dintre cele mai râvnite din lume, oferă şi posibilitatea de vot la alegerile federale

Paşaportul german, unul dintre cele mai râvnite din lume, oferă şi posibilitatea de vot la alegerile federale

În mai puțin de două săptămâni, un grup de alegători adesea ignorat de oamenii politici și de partidele din Germania, se va prezenta la urne cu ocazia alegerilor federale. Este vorba despre 7,4 milioane de alegători eligibili cu rădăcini între altele în Turcia, Siria sau Rusia, reprezentând 12% din totalul alegătorilor cu drept de vot.   

În pofida relevanței lor electorale, acești alegători sunt rareori abordați în mod direct, observă sociologul Sabrina Mayer, care lucrează în prezent la un studiu despre persoanele cu rădăcini străine din Duisburg, un oraș multicultural din landul Renania de Nord-Westfalia

Mayer spune că se plimbă mult cu mașina prin oraș și că este oarecum surprinsă ”că, într-un astfel de oraș, persoanele cu rădăcini străine sunt atât de rar abordate în campania electorală, iar subiectele de interes pentru acestea nu se regăsesc nici măcar pe afișele candidaților”.  

Sabrina Mayer, Universitatea Duisburg-Essen

Sabrina Mayer, Universitatea Duisburg-Essen

Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care prezența la vot este mai scăzută în rândul persoanelor provenind din alte țări – cu 20 de puncte procentuale sub medie la ultimele alegeri federale din 2017. Acest fenomen nu este neobișnuit la nivel internațional, dar necesită o analiză mai atentă, crede Mayer. ”Este un cerc vicios. Când un grup nu se simte abordat, atunci merge mai rar la vot și astfel scade motivația partidelor de a-și îndrepta atenția spre anumite probleme, motiv pentru care prezența la vot continuă să scadă.” 

Date științifice insuficiente

Se remarcă, pe de altă parte, și o lipsă de date științifice în legătură cu preferințele electorale ale migranților. Motivele, spun experții, sunt de natură statistică. În analizele electorale clasice, numărul de eșantioane este de obicei prea mic pentru emiterea unor concluzii fiabile. O soluție ar fi efectuarea de studii suplimentare, dar acestea costă bani și adesea includ doar grupurile de imigranți cele mai mari.

Fundația Konrad Adenauer (KAS), apropiată de Uniunea Creștin-Democrată, a realizat două astfel de studii, în 2015 și 2019, concentrându-se pe cele mai mari trei grupuri de migranți din Germania: turci (2,8 milioane), ruși (1,4 milioane) și polonezi (2,2 milioane).

Buletinul de identitate german

Buletinul de identitate german

În două grupuri, rezultatul a rămas relativ constant pe o perioadă lungă de timp, relevă unul dintre studii: ”Etnicii germani din Rusia au votat peste medie pentru grupul conservator CDU/CSU, iar persoanele de origine turcă pentru Partidul Social-Democrat (SPD)”. De câțiva ani încoace, ”tiparele fixe” au cam dispărut, apărând o ”mare mobilitate politică și de partid”.   

Studiile arată că mulți alegători de origine rusă au migrat de la CDU/CSU la partidul populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), iar cei de origine turcă nu au mai rămas loiali SPD, ci au votat mai des pentru CDU/CSU. În rândul alegătorilor de origine poloneză, preferințele înclină către Partidul Verzilor. 

Semne bune

Potrivit cercetătorilor KAS, această nouă mobilitate la urne ar trebui interpretată în cheie pozitivă, ca parte a unui ”proces de normalizare”. Mobilitatea la urne a crescut în general, deci și în rândul populației fără origini străine.  

Analista Sabrina Mayer crede că ”loialitatea față de partide se diminuează, pentru că oamenii votează mai mult în funcție de subiectele abordate, verifică atent oferta electorală, în loc să voteze în mod global pentru un partid care a fost întotdeauna asociat cu grupul lor”. 

Însă partidele nu par interesate să profite de această oportunitate. ”Pentru formațiunile politice germane, persoanele cu rădăcini în alte țări reprezintă un potențial electoral considerabil”, spune organizația Citizens For Europe. Cu toate acestea, ”trebuie să își adapteze personalul și programul la un electorat din ce în ce mai diversificat”. 

Persoane fără pașaport german

Mai există un grup aproape la fel de mare precum cel al oamenilor cu rădăcini în alte țări: cei 8,7 milioane de oameni stabiliți în Germania, dar care nu au dreptul de a vota pentru că nu dețin pașaport german.

Imigranţi în Germania, adunaţi la Berlin cu ocazia unui eveniment ce le este dedicat

Imigranţi în Germania, adunaţi la Berlin cu ocazia unui eveniment ce le este dedicat

În această situație se află și mulți refugiați. Ahmad Mobaiyed s-a născut în Siria și a venit în Germania în 2015. ”Este pur și simplu frustrant să nu poți vota, să nu ai un cuvânt de spus”, a explicat el pentru DW. ”Chiar și în probleme care te afectează direct ca refugiat”. La nivel internațional, Germania nu este defel o excepție, căci numai în câteva țări dreptul de vot nu este legat de cetățenie. 

Cu toate acestea, tot mai mulți sirieni sunt naturalizați și vor avea dreptul de a vota, spune Mobaiyed. El nu crede ”că se fac eforturi pentru a înțelege de ce au nevoie, ce vor și ce doresc sirienii la viitoarele alegeri”.  

În această privință, spune nou-venitul sirian, orice fel de recunoaștere a drepturilor acestor persoane de a fi ascultate și de a participa activ la luarea deciziilor ar fi benefică. ”Ne doare să fim excluși, iar aceasta poate îndepărta oamenii de politică”, mai spune el. 

Acest fenomen ar putea fi contracarat cu ajutorul unor modele demne de urmat, politicieni care au la rândul lor origini străine. În acest scop, Mobaiyed a inițiat ”Dein Almanya”, o bază de date cu ”candidați progresiști”, după cum spune el, ”cu care se pot identifica tinerii germani cu rădăcini în alte țări”.  

Audio şi video pe aceeaşi temă