Alcoolismul, un anestezic asupra vieții | România | DW | 09.04.2021
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Ceremoniile realităţii

Alcoolismul, un anestezic asupra vieții

Nu este nimic mai cutremurător decât să vezi un copil de nouă-zece ani împleticindu-se și vorbind incoerent din cauza consumului de alcool.

La începutul pandemiei, unul dintre leacurile menite a preveni îmbolnăvirea de COVID-19 a fost prescris, pe rețelele de socializare, ca fiind consumul temeinic de alcool. Nu puțini români au început atunci să bea mai abitir decât o făcuseră până atunci. Medicii specialiști au ieșit atunci în public și au spus: „Opriți-vă, alcoolul slăbește sistemul imunitar și crește șansele de îmbolnăvire.“ Și nu numai cu microbul ucigaș. Nu putem ști câți au auzit sfatul specialiștilor, dar consumul de alcool a crescut. Toate măsurile restrictive și în special izolarea la domiciliu au condus în multe cazuri la dependența de alcool.    

Urmăriţi videoclipul 02:49

În pandemie a crescut consumul de alcool

Conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după fumat și hipertensiunea arterială alcoolul este al treilea factor de risc pentru afecțiuni grave de sănătate și moarte prematură în rândul populației din Uniunea Europeană. Și cum, în cele mai multe cazuri, consumul de alcool este asociat cu fumatul, riscul este amplificat. Bolile psihice, cancerul, tentativele de suicid (unele reușite), crimele, violența domestică sunt doar cîteva dintre consecințele dramatice ale alcoolismului.

Același studiu relevă faptul că, la nivel european, aprox. 23 de milioane de persoane sunt dependente de alcool (5% bărbați și 1% femei). În fiecare an, mai mult de 3 milioane de decese înregistrate în UE sunt cauzate de consumul excesiv de alcool. Patru din zece crime și unul din șase cazuri de sinucideri se datorează alcoolismului. În rândul adolescenților, 80% au declarat că au consumat cel puțin o dată alcool, iar 48% că alcoolul a devenit o obișnuință.

România este pe locul trei în UE după cantitatea de alcool consumată de către adulți. Datele din statistici sunt însă înșelătoare, întrucât nu se ține cont de faptul că o mare cantitate de alcool este produsă în gospodăriile de la țară, așadar nu poate fi cuantificată. Populara țuică și horincă scapă oricăror statistici, la fel ca și sătenii care beau zilnic, dar nu se consideră a fi dependenți de alcool.

În ceea ce-i privește pe minori, este îngrijorător mai ales faptul că, potrivit sursei citate, 6% au consumat prima oară alcool înaintea vârstei de 9 ani.

Fac aici o paranteză. Într-o școală din București, probabil că nu singura, o elevă din ciclul gimnazial și-a sărbătorit ziua de naștere într-un mod inedit. A servit colegii de clasă nu cu bomboane, cum se obișnuiește, ci cu șampanie asezonată cu fursecuri. Asta, sub supravegherea dirigintei. Băutura nu era alcoolică, dar desigur că gustul i-a atras pe copii. De aici până la încercarea alcoolului nu e decât un pas.

Dacă statisticile ne îngrijorează, realitatea ne sperie

Pentru că se simt singuri, pentru că la școală sunt batjocuriți de colegii care profită de fragilitatea lor și de izolarea de colectiv, unii copii, ai căror părinți lucrează în străinătate, sunt predispuși să recurgă la cele interzise vârstei. Printre acestea, și la alcool. E forma lor de revoltă față de o viață pe care nu și-o recunosc.

Urmăriţi videoclipul 01:20

Studiu: Europenii consumă prea mult alcool

E cutremurător să vezi un copil de nouă-zece ani împleticindu-se și vorbind incoerent din cauza consumului de alcool. Sau un copil căzut în șanțul drumului în satele în care, pentru ei, în lipsa părinților, pustiul urlă din toate părțile. S-au înregistrat cazuri în care copii deveniți alcoolici au fost internați în clinici de dezalcoolizare după ce ajunseseră de mai multe ori la secțiile de urgență ale spitalelor.

Violența părinților dependenți de alcool asupra copiilor le va produce acestora traume care, cu timpul, se vor exprima tot prin consumul de alcool și violență. Vor apărea găștile de cartier, dependența de droguri atunci cînd efectul alcoolului nu mai e suficient, bătăile, violurile, crimele.

Românii dependenți de alcool participă într-o proporție infimă la grupurile de suport, care și acestea se pot număra pe degete. Atitudinea este asemănătoare celor cu boli psihice, care își ascund maladiile „de rușine“. Alcoolismul este o boală, și nu oarecare, ci una dintre cele mai grave, care afectează în mare măsură și societatea. Pentru fiecare persoană dependentă de alcool, altele, de la familie, colegi de muncă ori prieteni au de suferit.

Pe de altă parte, statul alocă anual din buget peste două miliarde de euro pentru tratarea a numeroase afecțiuni provocate de abuzul de alcool. Toate guvernele au preferat să plătească pentru efectele alcoolismului în loc să pună la punct o strategie de prevenire a acestei maladii. O serie de state europene dezvoltate aplică norme ferme privind consumul de alcool, în special prin accizele foarte mari care descurajează abuzul. La noi, prevenția este o regulă ocolită de trei decenii de către politicienii români, și nu numai în ceea ce privește dependența de alcool.

Vă mai recomandăm