Ajutoare pentru Georgia

Fondurile sunt menite să ajute fosta republică sovietică să-şi revină de pe urma conflictului cu Rusia.

Suma promisă Georgiei depăşeşte cu 3,2 miliarde fondurile estimate de Banca Mondială ca necesare Georgiei spre a-şi relansa economia, a-şi repara infrastructura şi a-i ajuta pe refugiaţii gruzini să-şi dureze un rost nou.

„Demonstraţia de solidaritate şi ajutorul pe care l-am primit ne mişcă şi ne obligă profund”, a declarat premierul georgian Lado Gurgenidze. Şeful executivului de la Tbilisi a reliefat în context că promisiunile de susţinere a ţării sale survin "pe fondul unei crize financiare globale", silind guvernele de pretutindeni să depună mari eforturi spre a face faţă situaţiei. Primul ministru a dat asigurări contribuabililor străini că fondurile făgăduite vor fi cheltuite în mod responsabil şi vor contribui la întărirea libertăţii, democraţiei, economiei şi caracterului european al Georgiei.

La rândul ei, Benita Ferrero Waldner, Comisarul European pentru afaceri externe, care a găzduit împreună cu Banca Mondială reuniunea, şi-a exprimat ampla satisfacţie iscată de generozitatea donatorilor. Dintre aceştia cei mai mari sunt SUA şi UE.

America va acorda Georgiei 2 miliarde de dolari, iar UE 500 de milioane de euro, în speţă aproximativ 642 de milioane de dolari. Deşi unele state au ţinut să-şi păstreze secretă contribuţia, s-a aflat din culisele conferinţei că Germania şi Suedia s-au angajat să remită Georgiei câte 70 de milioane de euro, Norvegia 30, iar Franţa 7.

E clar că Georgia are acută nevoie de ajutoare devreme ce războiul cu Rusia din luna august i-a provocat pagube serioase. Dacă la începutul anului mica republică din Caucaz părea să obţină în acest an o creştere economică de 9 la sută, estimările curente reduc sporul Produsului Intern Brut georgian la doar 3,5 procente.

În plus, conflictul cu Moscova a generat o amplă mişcare de migraţiune internă, aproape 130 de mii de oameni refugiindu-se din Abhazia şi Osetia de Sud, ori din proximitatea celor două regiuni separatiste.

Dărnicia donatorilor are însă şi alte explicaţii, mai puţin altruiste. În debutul conferinţei şeful Comisiei Europene a declarat că "ţările europene au o datorie morală să-şi ajute la nevoie vecinii".

Germania şi Franţa au blocat accesul rapid al Georgiei democratice şi prooccidentale în NATO, fiind acuzate că au dat astfel undă verde intervenţiei ruseşti.

În fine, dincolo de nevoia occidentului de a-şi consolida credibilitatea vestul are şi importante interese energetice. Europa nu se poate lipsi de contribuţia energetică a Georgiei, dacă doreşte să-şi reducă dependenţa de Rusia. Două conducte de petrol şi gaze traversează în prezent Georgia, care ar urma să joace un rol cheie şi în cadrul proiectului Nabucco.