Ahmadinedjad în Rusia

În timp ce în Iran prezumtiva sa realegere în funcţia de preşedinte continuă să provoace proteste în masă, iar în occident să sporească învinuirile de trucare şi fraudare a scrutinului, Mahmud Ahmadinedjad face, aparent imperturbabil, vizite externe. Azi s-a dus la Ekaterinenburg, în Rusia, pentru a participa la reuniunea la vârf a "Organizaţiei de la Shanhai pentru Cooperare".

Preşedintele Rusiei, Medvedev, şi-a primit omologul iranian foarte prietenos şi fără să manifeste nici un fel de indispoziţie ori să se distanţeze de Ahmadinejdad. Dimpotrivă, în faţa fotografilor, preşedinţii Rusiei şi Iranului şi-au zâmbit reciproc călduros şi s-au bătut pe umeri într-un mod foarte familiar şi amical.

Pe de altă parte, cei doi n-au participat la vreo întâlnire bilaterală. Aceasta din cauza "timpului scurt", după cum s-a afirmat oficial, la Kremlin.

E clar însă că Ahmadinedjad e cât se poate de binevenit în Rusia. Şeful adjunct al diplomaţiei moscovite, Riabkov, a salutat de altfel vizita preşedintelui iranian, calificând-o drept "un semn al tradiţionalei prietenii ruso-iraniene".

In schimb, vice-ministrul de externe n-a găsit cu cale să rostească nici măcar un singur cuvânt despre cele mai ample proteste împotriva regimului de la Teheran, care au zguduit Iranul în ultimii 30 de ani. Proteste care, după intervenţia poliţiei iraniene, s-au soldat cu morţi şi răniţi.

Altfel decât cancelariile occidentale, Kremlinul s-a abţinut să comenteze controversatul scrutin prezidenţial din Iran. Cu atât mai puţin are a se teme Ahmadinedjad de eventuale acuzaţii ruseşti legate de trucarea alegerilor iraniene.

Oficial, Moscova afirmă că toate acestea ar ţine exclusiv de afacerile interne ale Iranului.

În ciuda tuturor problemelor, raporturile bilaterale ruso-iraniene sunt strânse. Rusia s-a pronunţat în repetate rânduri împotriva adoptării de sancţiuni internaţionale în reacţie la programul nuclear al Teheranului, cerând permanent soluţionarea „pe cale diplomatică a litigiului”. Kremlinul a susţinut de altfel programul atomic al islamiştilor persani, prin construcţia în Iran a reactorului de la Busher.

Cu toate acestea, Rusia, care a insistat asupra dreptului Iranului la utilizarea în scopuri civile a energiei nucleare, pare să fi refuzat să vândă Iranului un sistem anti-balistic, în speţă sistemul anti-rachetă rusesc.

Pe de altă parte, Conferinţa Organizaţiei de la Shanhai, înfiinţată acum 9 ani de Rusia şi de China spre a ţine piept expansiunii occidentale în spaţiul asiatic, ar fi trecut probabil neobservată, dacă n-ar fi participat la ea Ahmadinedjad.

Din organizaţie mai fac parte câteva republici ex-sovietice din centrul Asiei. Iranul, India, Pakistanul precum şi Mongolia au statut de observatori.

La Ekaterinenburg s-au discutat chestiuni privind securitatea precum şi criza economică, preşedintele Rusiei revendicând, odată în plus, inlocuirea dolarului ca deviză universală.

Autor: Stephaan Lack /Petre M. Iancu
Redactor;: Rodica Binder