1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Agresivitatea revizionismului soft al Budapestei

Keno Verseck / Cristian Ştefănescu1 iunie 2012

József Nyírö s-a născut în 1889 în Transilvania, pe atunci parte a Ungariei. Nu a fost doar un poet etnocentrist, "al sângelui şi gliei", ci şi ideologul cultural al regimului pro-nazist din octombrie 1944 - martie 1945.

https://p.dw.com/p/156Rh
Imagine: dapd

În parlamentul vremii, Nyírö fusese deputat de Ardeal şi i-a rămas fidel führer-ului fascist de la Budapesta, Ferenc Szálasi, până în ultima clipă a războiului. Căutat în Ungaria şi România, după 1945, ca răspunzător pentru crime de război, a fugit în Germania şi, din 1950, în Spania lui Franco. În mod paradoxal, în zilele noastre, scrierile i-au devenit lectură obligatorie în şcolile din Ungaria.

O ceremonie de reînhumare a cenuşii lui Nyírö în Ţinutul Secuiesc a fost, recent, interzisă de Guvernul de la Bucureşti, premierul Victor Ponta argumentând că România nu doreşte ca mormântul lui Nyírö să devină un loc de pelerinaj al extremei drepte.

În absenţa ceremoniei a avut loc, în Odorheiul Secuiesc, localitatea de naştere a poetului, o comemorare ecumenică la care au participat secretarul ungar de stat pentru cultură Géza Scöcs şi preşedintele Parlamentului de la Budapesta, László Kövér. Acesta din urmă a declarat că reînhumarea va avea loc, odată şi odată, chiar şi împotriva voinţei "necivilizaţilor, istericilor, paranoicilor şi barbarilor" din Guvernul României. Şeful Parlamentului de la Budapesta a vorbit "despre un popor biruitor (...) care dispune de un fiu a cărui cenuşă stârneşte teamă".

Între timp, secretarul de stat Géza Szöcs a mărturisit, pentru publicaţia electronică index.hu, că urna cu cenuşa poetului fascist a fost introdusă ilegal în România. Gestul a avut însă doar caracter "conspirativ", nu şi "ilegal", a mai precizat demnitarul de la Budapesta, adăugând că nu cunoaşte locul în care se află acum cenuşa.

Înapoi la Horthy

Momentul Nyírös face parte dintr-o campanie de recrudescenţă popular-naţionalistă orchestrată de ani de zile de extrema dreaptă din Ungaria şi preluată, între timp, şi de premierul Viktor Orban, împreună cu partidul său, al "tinerilor democraţi", Fidesz. Un curs neo-revizionist ce întrerupe o perioadă (mai exact aproape două decenii) în care relaţiile Ungariei cu vecinii se îmbunătăţiseră, favorizând un plus de drepturi pentru minoritatea maghiară din Slovacia, Serbia şi România. O schimbare a graniţelor sau o revizuire a tratatului de la Trianon, din 1920, prin care Ungaria îşi pierdea două treimi din teritoriu, nu pare să se întrevadă într-un viitor apropiat - dar în noul discurs al Budapestei, unitatea ungurilor din întregul arc carpatic, este semnificativ mai des invocată decât în întregul interval de două decenii post-comuniste.

La 4 iunie se comemorează în Ungaria "tragedia de la Trianon" sub titulatura oficială de "Ziua Naţională a Unităţii". În mesajul transmis cu această ocazie naţiunii, ca de altfel şi în textul noii legi fundamentale sau în cel al controversatei legi a presei, ungurii sunt conjuraţi să îşi îndeplinească "datoria sfântă" a unităţii spirituale şi sufleteşti, în virtutea culturii naţionale şi a limbii comune. Acest revizionism "soft" a deschis şi calea spre reabilitarea personalităţii lui Miklós Horthy, guvernatorul şi regentul ultraconservator şi habotnic care a condus autoritar Ungaria între 1920 şi 1944. Antisemit notoriu, "cavalerul de Baia Mare" Horthy este responsabil pentru deportarea a peste 400.000 de evrei ucişi la Auschwitz, în prima jumătate a anului 1944. Sub guvernarea Orban, amintirea vasalului lui Hitler ar urma să fie cinstită prin plăci comemorative şi statui.

Reversul popularităţii electorale înregistrate acasă de Viktor Orban cu politica populist-naţionalist-revizionistă este izolarea europeană a Ungariei şi perceperea ei ca factor destabilizator în Europa Centrală şi de Sud-Est. Mai grav: gesturile Budapestei au erodat poziţiile politice ale minorităţii maghiare din statele învecinate Ungariei. În Slovacia, în locul a 14 procente din mandatele parlamentare, minoritatea maghiară - politic scindată - nu mai deţine decât 9% iar partidul susţinut de Fidesz a ratat accesul în Legislativ. O catastrofă electorală este aşteptată la toamnă în România: cu trei formaţiuni în cursa parlamentară şi un prag electoral de cinci procente, pierderea întregii reprezentări legislative nu este o ipoteză de omis; maghiarilor transilvăneni nu le-ar rămâne, atunci, decât locul din oficiu rezervat reprezentanţilor minorităţilor etnice.

Din România au emigrat în Ungaria circa 400.000 de maghiari, în ultimele două decenii. Poate că acesta este şi calculul cinic al lui Orban: atragerea către Ungaria a nemulţumiţilor din statele vecine, care ar putea să se transforme în masă electorală, asigurând Fidesz-ului bazin de voturi pe termen lung. Până şi grava situaţie demografică a Ungariei ar putea fi astfel rezolvată.