Aflux de cetăţeni moldoveni în Berlin

Pe timpul iernii creşte numărul celor care caută refugiu în Berlin. Din cauza frigului şi a incapacităţii de a face faţă, în ţara de origine, problemelor pe care le implică anotimpul rece, mulţi nădăjduiesc să găsească adăpost în acest land federal. Cei mai mulţi provin din Republica Moldova. Potrivit senatoarei pe probleme sociale din guvernul regional berlinez, Elke Breitenbach (Partidul Stângii), în această iarnă se aşteaptă un nou aflux de refugiaţi moldoveni. "Sunt oameni mânaţi de disperare, care vin la noi", a explicat Breitenbach.

Cât de mare ar putea fi numărul persoanelor, care vor solicita în această iarnă azil în Berlin, e greu de spus. Anul trecut, 729 de oameni au găsit adăpost în acest land - aflăm din paginile cotidianului "Berliner Zeitung". "Multor oameni le e greu să supravieţuiască pe timp de iarnă", apreciază Manuel Armbruster de la Centrul de Contact şi Consiliere pentru Refugiaţi şi Migranţi (KuB). De aceea, spune el, depunerea unei cereri de azil rămâne singura cale de a face faţă iernii. Verzii ecologişti şi Alternativa pentru Germania (AfD) s-au pronunţat pentru ameliorarea situaţiei.

Formaţiunea populistă de dreapta AfD avertizează faţă de o posibilă fraudare a sistemelor de acordare a ajutorului social.

Şanse minime

Şansele ca solicitările de azil ale cetăţenilor din Republica Moldova să fie soluţionate pozitiv sunt extrem de reduse. Hanno Bachmann, expertul AfD pentru migraţie, susţine că "afluxul de cetăţeni moldoveni reprezintă un exemplu grăitor de fraudare a sistemelor sociale din Germania, motivată prin dreptul la azil". Partidul populist Alternativa pentru Germania mai critică faptul că Senatul landului Berlin acceptă pur şi simplu acest lucru.

Din 2015 şi până în octombrie 2019, la Oficiul federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF) au fost depuse 10.500 de cereri de azil de către persoane din Republica Moldova. Doar patru au obţinut un statut corespunzător, celelalte cereri fiind respinse. Potrivit experţilor, cauzele care-i mână pe cetăţenii moldoveni să ceară azil sunt situaţia economică dificilă şi discriminarea minorităţilor. "Cei mai mulţi care sosesc la noi sunt etnici romi", explică Martina Mauer din partea Consiliului pentru Refugiaţi din Berlin, care reuneşte diferite organizaţii, centre de consultanţă, iniţiative şi persoane particulare, cu scopul protecţiei şi respectării depturilor refugiaţilor. "Totuşi, din perspectiva BAMF, discriminarea şi marginalizarea cărora sunt supuşi romii nu ajung, de regulă, pentru a obţine un statut de refugiat", mai spune Mauer.

"Noaptea solidarităţii"

Faptul că în landul Berlin ajung aşa de mulţi moldoveni nu e întâmplător. "Cererile lor de azil sunt înaintate, în mod prioritar, filialei berlineze a BAMF", aflăm de la Martina Mauer. Răspunsurile autorităţii de resort la solicitările de azil sosesc într-o zi sau două. Şi ele sunt, de regulă, negative. Dar solicitanţii de azil au posibilitatea de a contesta decizia oficiului federal în instanţă, iar pe timpul verificării petiţiei persoanele în cauză nu pot fi expulzate.

Există, însă, şi mulţi oameni la Berlin, germani şi străini, care se confruntă în acest anotimp cu alte probleme majore - cei lipsiţi de adăpost. În noaptea din 29 spre 30 ianuarie va fi organizată pentru întâia dată la Berlin o acţiune intitulată "Noaptea solidarităţii". E vorba de un recensământ al persoanelor fără adăpost. Până acum există numai estimări privind numărul oamenilor fără adăpost de pe străzile capitalei germane: între 6.000 şi 10.000. Aproape 400 de persoane s-au angajat benevol să participe la organizarea recensământului. Fapt salutat de senatoarea berlineză Elke Breitenbach.