Acordul UE-Mercosur și Pădurea Amazoniană | Global | DW | 07.09.2019
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

Global

Acordul UE-Mercosur și Pădurea Amazoniană

UE dorește să facă din respectarea standardelor de mediu o condiție pentru acordul comercial cu Brazilia și să exercite presiuni asupra guvernului pentru a lupta eficient împotriva incendiilor din pădurea tropicală.

Bolivia, incendii în Pădurea Amazoniană

Bolivia, incendii în Pădurea Amazoniană

Acordul de liber schimb între UE și alianța comercială din America de Sud, Mercosur, include 17 capitole. A fost semnat în iunie 2019, dar încă nu a fost ratificat. Cea mai mare dezbatere este iscată de o secțiune care nu se referă la reglementările comerciale sau vamale, ci la dezvoltarea durabilă și la criteriile de protecție a mediului.

Țările UE folosesc acum tratatul pentru a exercita presiuni asupra Braziliei. Europenii vor să-l convingă pe președintele Jair Bolsonaro să întreprindă acțiuni politice concrete împotriva defrișării ilegale a pădurii tropicale și să lupte activ împotriva incendiilor forestiere din regiunea amazoniană. 

În context, ministrul federal al Agriculturii, creștin-democrata Julia Klöckner, a făcut acuzații serioase la adresa Braziliei, care s-a angajat în gestionarea durabilă a pădurilor: "Dacă Brazilia nu îndeplinește această obligație, nu vom asista neputincioși la această situație", a declarat ea pentru cotidianul Die Welt săptămâna trecută.  

De asemenea, Klöckner a adus în discuție posibilitatea anulării relaxărilor vamale deja convenite în acordul de liber schimb.

Prim-ministrul irlandez Leo Varadkar a declarat chiar că va vota împotriva acordului de liber schimb, dacă Bolsonaro nu își îndeplinește obligațiile de mediu. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a comentat în mod similar, stârnind reacții aprinse în Brazilia. 

Bolsonaro a respins fondurile de sprijin pe care Macron i le-a oferit în numele statelor G7, catalogându-le un atac la suveranitatea țării sale. Cu toate acestea, șeful statului brazilian a cedat presiunilor și a ordonat forțelor sale să participe la luptele împotriva incendiilor din Padurea Amazoniană.

Președintele brazilian Jair Bolsonaro și cel argentinian Mauricio Macri

Președintele brazilian Jair Bolsonaro (în stânga imaginii) și cel argentinian Mauricio Macri la summitul Mercosur, Santa Fe, Argentina

Ce scrie în Acordul UE-Mercosur despre protecția climei?

În capitolul privind dezvoltarea durabilă din acordul UE-Mercosur se subliniază că părțile semnatare nu trebuie să-și relaxeze legislația de mediu pentru a promova comerțul și investițiile. Textul afirmă, de asemenea, că țările trebuie să recunoască importanța gestionării durabile a pădurilor și să ia măsuri pentru a combate exploatarea ilegală și comerțul ilegal cu lemn. 

În plus este reafirmat faptul că toate guvernele ar trebui să implementeze Acordul Climatic de la Paris, care stabilește ținte pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Responsabilități mutuale

În același timp, acordul prevede faptul că pot avea loc interogări formale sau convocarea grupurilor de experți pentru a media atunci când una sau mai multe țări presupun că un stat nu își îndeplinește obligațiile de mediu. Dacă un stat împiedică intenționat mobilizarea pompierilor sau a echipelor de intervenție împotriva defrișărilor ilegale, de exemplu pentru a stimula economia unei regiuni, acesta ar fi un caz clar pentru aceste mecanisme de mediere.

În consecință acordul prevede că părțile își pot solicita reciproc respectarea prevederilor de mediu. Înțelegerea are însă și aspecte mai puțin clare, afirmă Werner Grau, partener al firmei de avocatură din Brazilia, Pinheiro Neto, specializată în drept privind mediul.  

Nicio țară și niciun grup de țări nu pot obliga un stat să aplice anumite legi sau politici, mai ales că textul acordului nu menționează modul în care aceste reguli ar urma să fie implementate. De asemenea, ar fi dificil să se dovedească faptul că un guvern eludează în mod deliberat legile de mediu pentru a obține beneficii economice pentru sine sau pentru țara sa.

Nu există dovezi că în cazul incendiilor din Pădurea Amazoniană au fost întârziate sau suspendate anumite măsuri, explică avocatul. "Există deja un grup care dorește să dea în judecată Brazilia în fața Curții Internaționale de Justiție pentru că țara ar comite un 'ecocid'. Dar care este dovada că statul brazilian a pus cu bună știință focul sau că a permis incendiile?" Nu este suficient să se pretindă, pe baza unei serii de incendii forestiere, că statul nu protejează în mod adecvat pădurea tropicală.

Având în vedere astfel de acuzații, Grau solicită să se țină seama de situația responsabilităților mutuale și diferite: "Brazilia are cea mai mare zonă protejată ecologic. Nicio altă țară din lume nu trebuie să controleze mai mult teritoriu decât noi. Dacă există nereguli trebuie discutat despre un ajutor internațional care nu ne amenință suveranitatea". 

Cerințe de mediu cu efect

Rabih Nasser, expert în comerț al ”Fundației Getúlio Vargas” din São Paulo consideră că reglementările de mediu sunt mai mult decât "pură retorică". Potrivit lui Nasser, includerea unui mecanism de rezolvare a conflictelor în domeniul dezvoltării durabile arată importanța atribuită acestui subiect. Dacă se ajunge la concluzia că o țară a UE sau din cadrul Mercosur a încălcat o regulă, această țară poate fi sancționată prin bariere comerciale.

Nasser consideră că nimeni nu vrea să forțeze Brazilia să ia anumite măsuri de mediu, "dar o țară nu poate ignora regulile acordului fără a risca să piardă beneficiile acestui tratat, cel mai important semnat vreodată de Mercosur".