Acord în UE: buget-record, obiectiv climatic mai ambițios | Europa | DW | 11.12.2020
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages
Publicitate

UE

Acord în UE: buget-record, obiectiv climatic mai ambițios

După multe discuții, UE are un nou obiectiv climatic: reducerea cu 55% a emisiilor poluante. Compromisul a fost realizat doar prin alocarea de fonduri Poloniei. S-a ajuns și la un acord privind bugetul comunitar.

Un balon cu aer fierbinte la summitul UE de la Bruxelles

Un balon cu aer fierbinte la summitul UE de la Bruxelles: pentru activiștii de protecția climei, acordul încheiat de țările din UE nu este destul de ambițios

Șefii de stat și de guverne din cele 27 de țări ale UE au negociat toată noaptea, timp de opt ore, pe marginea unui obiectiv climatic mai ambițios. Cu puțin înainte de opt dimineața, președintele Consiliului European Charles Michel a anunțat succesul pe Twitter. "Ne-am decis asupra reducerii emisiilor poluante cu cel puțin 55 de procente până în 2030. Europa este în prima linie a luptei împotriva modificărilor climatice." A fost atât de greu să se ajungă la o poziție unitară din cauza Poloniei, care s-a împotrivit, la fel ca la proiectul bugetului comunitar.

Obiectivul de 55% până în 2030 înseamnă că statele Uniunii vor reduce împreună emisiile poluante cu 55 de procente față de nivelul din 1990. Anterior, țelul era de 40%. A fost necesară însă această modificare pentru că nu mai putea fi atins obiectivul prevăzut în Acordul climatic de la Paris - menținerea încălzirii globale la un nivel sub 2 grade Celsius. Asociațiile și activiștii de mediu spun însă că nici aceste 55 de procente nu ar fi de ajuns și că ar fi nevoie mai degrabă de 65%.

Mai mulți bani pentru țările exploatatoare de cărbune

Polonia și alte țări dependente de surse fosile de energie au cerut fonduri mai mari de la bugetul european prin care să fie despăgubite. Înțelegerea menționează că, în procesul de reformare a politicii energetice, "se va ține cont de pozițiile diferite în care se află fiecare stat în parte și de caracteristicile culturale ale fiecăruia". Premierul polonez a insistat îndelung pentru a obține ajutoare financiare sporite pentru restructurarea regiunilor poloneze în care se exploatează cărbune. Banii vor veni din bugetul comunitar care a fost la rândul său aprobat cu doar câteva ore înainte, după un compromis cu Polonia și Ungaria în privința chestiunii statului de drept.

Comisia Europeană apreciază că în anii următori vor fi necesare investiții de 350 de miliarde de euro pentru a sprijini dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile și pentru a favoriza reducerea consumului energetic. Cehia, de exemplu, se bazează mai departe pe energia nucleară și vrea ca uzinele sale atomice să fie co-finanțate de UE. Comisia Europeană va prezenta doar anul viitor planul care prevede ce contribuție din totalul de 55% revine fiecarei țări membre în parte, cine va primi ajutoare financiare și ce sume vor fi acordate. Președintele francez Emmanuel Macron, care se consideră protectorul obiectivelor convenite la conferința climatică a ONU de la Paris din 2015, poate fi mulțumit. "Așa ceva se așteaptă de la Europa", spusese el înaintea maratonului negocierilor. 

Reușită în cazul bugetului uriaș 

După ce Ungaria și Polonia și-au retras joi seară vetoul la adresa bugetului comunitar, cotidianul maghiar "Magyar Nemzet", apropiat guvernului de la Budapesta, a scris: "Am învins."

Numeroși participanți la summit și mulți eurodeputați văd lucrurile însă altfel. Șeful Partidului Popular European, cel mai mare grup din Parlamentul European, creștin-socialul german Manfred Weber, a apreciat că textul și efectul prevederii de verificare a respectării statului de drept nu ar fi fost modificate.

Declarația suplimentară prin care ceilalți lideri din UE le-ar fi făcut pe plac guvernelor polonez și ungar nu ar fi, susține Weber, "obligatorie din punct de vedere legal". De aceea, Parlamentul European nu va avea defel probleme să voteze mecanismul privind statul de drept și întregul buget comun. Acțiunea clauzelor privind statul de drept nu va fi redusă doar la implementarea bugetului, în ciuda dorințelor Budapestei și Varșoviei, spun și diplomați de la Bruxelles.

Amânată, nu anulată

Premierul ungar Viktor Orban și omologul său polonez Mateusz Morawiecki presupun că vor putea amâna pe mai departe controalele privind respectarea statului de drept înainte de a primi bani europeni. Ei au primit asigurări că, înainte de a aplica mecanismul, Curtea Europeană de Justiție trebuie să se pronunțe pe acest subiect.

Ceea ce va dura luni întregi, dacă nu chiar ani. Morawiecki crede că astfel va putea evita "decizii politice arbitrare" ale UE împotriva țării sale. "Am avut sentimentul că am putea fi atacați pe viitor", a declarat el la Bruxelles. Morawiecki a acuzat UE că ar vrea să se amestece în probleme interne poloneze, precum politica privind familia și controversata lege a avorturilor. Viktor Orban a spus la conferința de presă de după summit că se felicită singur pentru acest succes. Orban a respins versiunea eurodeputaților cum că noua regulă ar putea fi folosită și la încălcări generale ale statului de drept, nu doar la nereguli financiare concrete, cum se proceda până acum.

Premierul polonez Morawiecki (centru) și cel ungar Orban (dreapta) la Bruxelles

Bărbați mascați în opoziție: premierul polonez Morawiecki (centru) și cel ungar Orban (dreapta) la Bruxelles

Merkel a orchestrat compromisul

Cancelara germană Angela Merkel a fost mulțumită că disputa cu Polonia și Ungaria a fost rezolvată în ultimul moment, eliberând calea celui mai mare buget comunitar din istoria UE.

Merkel a orchestrat compromisul. Păstrarea unanimității la votul de aprobare a bugetului comun este pentru ea "un semn important al capacității de acțiune a UE". În plină pandemie, ar fi fost de neînțeles blocarea fondului de reconstrucție post-coronavirus, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Acești bani se adaugă celor 1100 de miliarde de euro prevăzute în bugetul normal al Uniunii pentru următorii șapte ani. Fondul va fi finanțat inițial prin datorii comune ale UE, lucru de neconceput înainte de pandemie. Angela Merkel și-a schimbat total poziția în aprilie 2020, din cauza crizei economice severe, acceptând în premieră datorii comune în UE.

Infografică: volumul bugetului comunitar și al fondului de reconstrucție

Infografică: volumul bugetului comunitar și al fondului de reconstrucție

Vechile proceduri ar putea expira

Mecanismul pentru statul de drept adoptat acum prevede că statele care beneficiază de bani europeni - Polonia și Ungaria au fost cei mai mari beneficiari neți în ultimii ani - vor putea primi sume mai mici dacă Comisia Europeană constată că acestea nu respectă statul de drept, iar o majoritate calificată a statelor membre aprobă poziția Comisiei.

Procedurile pe baza Articolului 7 din tratatul comunitar de la Lisabona, desfășurate împotriva Poloniei și Ungariei, nu au produs până acum niciun efect. Prin aceste proceduri, statele membre le-ar putea retrage celor două țări dreptul de vot în UE. Dar în acest sens este nevoie de anumite decizii, unele necesitând unanimitate. Până acum, voința politică a lipsit pentru astfel de pași.

Potrivit diplomaților europeni, ar exista un fel de acord cu Polonia și Ungaria de a lăsa procedurile curente să expire și de a se concentra pe noul mecanism privind statul de drept din bugetul nou adoptat. În plus, CE trebuie să decidă dacă va face o nouă plângere la Curtea Europeană de Justiție împotriva Poloniei, după ce aceasta a refuzat să aplice prevederile sentinței privind independența judecătorilor polonezi. Aici ar exista varianta unei aspre sancțiuni financiare.

Injecții de bani europeni

Banii din fondul anti-coronavirus, din care 311 miliarde de euro sub formă de subvenții, ar urma să fie plătiți cât mai rapid în următorii doi ani, pentru a permite redresarea rapidă a economiei europene. Cei mai mari beneficiari ai fondului ar fi Italia, Spania și alte țări lovite masiv de primul val al epidemiei de coronavirus. Polonia și Ungaria ar urma să profite la rândul lor masiv de pe urma acestui fond.

În paralel, Banca Centrală Europeană și-a majorat masiv injecțiile de capital, achiziționând obligațiuni de la statele membre în valoare-record de 1800 de miliarde de euro, bani care vor asigura refinanțări ieftine pentru state și companii.

Fostul șef al institutului german de cercetare economică Ifo, Hans-Werner Sinn, avertizează că datoriile contractate acum de UE și politica monetară relaxată care va urma ar putea genera probleme serioase. "Pe termen lung există pericole mari", a declarat Sinn pentru "Frankfurter Allgemeine Zeitung". Ar fi posibile devalorizări monetare și o capcană de lichiditate care ar face imposibilă o politică monetară normală.

Doar sancțiuni reduse la adresa Turciei

UE a avut un mesaj cu dublu înțeles pentru Turcia. Pe de o parte, UE ar vrea să mențină deschise "canalele de comunicare" cu Ankara și are mai departe un "interes strategic" să întrețină relații bune cu Turcia, țară care oficial rămâne în negocieri de aderare la Uniune. Pe de altă parte, UE a condamnat din nou activitatea navelor turcești de explorare, pe care o consideră ilegală. Aceste nave turcești caută depozite de gaze naturale în apele teritoriale ale Ciprului și Greciei.

Ca provocare ieftină este considerată și vizita președintelui turc Erdogan în colonia cipriotă Varosha. Aceasta a fost ocupată de Turcia în 1974, la fel ca și restul Ciprului de Nord. De atunci, orașul-fantomă Varosha este un fel de simbol al alungării populației greco-cipriote care locuia acolo. Ca urmare, UE vrea să aplice acum sancțiuni împotriva unor indivizi și firme din Turcia.

Grecia și Ciprul ceruseră măsuri mult mai dure împotriva Turciei. UE nu vrea însă deocamdată să audă de un eventual embargou asupra vânzărilor de arme către Turcia și nici de sancțiuni generale împotriva Turciei, aliat al UE în NATO.