Acest "Gatsby" al României, sau despre prinţi şi cerşetori

Ce e de fapt o decizie politică? Tranşarea dilemei "dintre neplăcut şi insuportabil". Insolita definiţie îi aparţine lui Edmund Burke, fiind citată de politologul austriac Paul Lendvai, moderatorul unei reuniuni internaţionale la care a participat şi ministrul român de externe Cristian Diaconescu. E vorba de cel de-al 14-lea Forum European găzduit de mânăstira austriacă Goettweig. Întrunirea, despre care informează marţi pe larg cotidianul elveţian Neue Zeurcher Zeitung, n-a prilejuit doar un schimb sec de idei, ci a constituit şi platforma lansării unui proiect concret al României şi Austriei, care propun o nouă strategie paneuropeană de dezvoltare accelerată a spaţiului danubian.

Până la ivirea zorilor unei regiuni dunărene cu valenţe de California va mai curge probabil apă multă pe Dâmboviţa-n jos. Şi mulţi români care şi-au luat lumea în cap se vor vedea nevoiţi să caute de lucru te miri unde spre a nu fi obligaţi să cerşească. Despre soarta grea a muncitorilor români emigraţi scrie cotidianul berlinez TAZ. Ziarul a publicat un reportaj despre peregrinările unor neo-spanioli de origine română, din care nu puţini suferă din greu din pricina crizei economice şi a şomajului. Mulţi părăsesc peninsula iberică, fie spre a se repatria, fie pentru a-şi căuta norocul pe alte meleaguri occidentale.

În mod fatal, cerşetorii stârnesc mai puţin interes decât prinţii şi monarhii. Săptămânalul Focus a publicat un interviu cu Ion Ţiriac, acest „Gatsby al României”. Fostul tenisman devenit miliardar nu se consideră "un rege" al capitalismului, ci "un prizonier", şi-anume unul "prea puţin inteligent" ca să huzurească în Monaco şi să renunţe la munci pe brânci de la 6 dimineaţa. Acest "Donald Trump român", după cum îl mai desemnează hebdomadarul, respinge toate acuzele de corupţie la adresa lui şi a fiului său Ion-Ion şi afirmă că nu l-ar interesa politica, deşi, potrivit lui, "majoritatea românilor l-ar dori preşedinte".

Şi dacă tot ne-aflăm la majorităţi să consemnăm că, majoritatea editorialiştilor apuseni se ocupă, evident, de chestiuni ceva mai serioase şi abordează conflicte şi crize cu impact global.

Toate marile ziare semnalează bunăoară finalul războiului civil din Sri Lanka, soldat cu lichidarea terorismului tamil, dar şi cu imense pierderi de vieţi omeneşti din rândul populaţiei civile precum şi cu violări flagrante ale drepturilor omului.

Financial Times Deutschland deplânge ceea ce afirmă a fi "cinismul şi lipsa oricărei omenii", cu care preşedintele Rajapaksa ar fi condus acest război, sacrificând pentru victorie "nu doar mii de vieţi de civili din rândul minorităţii hinduse a tamililor ci şi, parţial, libertatea întregului popor". Între victime s-ar număra, potrivit ziarului, "nu doar libertatea presei, ci şi alte drepturi democratice, profund ancorate în tradiţiile ţării".

Dar ziarul concede că "recăderea în barbarie se datorează deopotrivă faptului că Sri Lanka a suferit prea multă vreme de pe urma terorismului rebelilor tamili" şi "şi-a găsit în China comunistă un partener prea puţin interesat să promoveze drepturile omului".

Prea puţini comentatori apuseni salută înfrângerea manu militari a terorismului, o dovadă rară că există totuşi, în ciuda tuturor opiniilor contrare, şi o soluţie militară pentru acest flagel. În occident, cei mai mulţi comentatori preferă să scoată în evidenţă jumătatea goală a paharului. Care e tot pe-atât de alarmantă pe cât de îmbucurătoare e cea plină.

Badische Neueste Nachrichten cere guvernului de la Colombo să amorseze un dialog cu tamilii învinşi, pentru ca această minoritate să nu se simtă ca fiind tratată precum un grup de cetăţeni de rang inferior. Dar Stuttgarter Nachrichten îşi manifestă pesimismul. Fiindcă, "mizând pe cartea naţionalistă, preşedintele nu dă semne să înţeleagă că în secolul al XXI-lea minorităţile etnice, indiferent dacă se află în Sri Lanka, în Kosovo în Irlanda de Nord" sau aiurea, "merită mai degrabă drepturi, decât gloanţe în cap".

In fine, Neue Zuercher Zeitung abordează vizita la Washington a premierului israelian Beniamin Netanyahu. Notând că Israelul "se bucură de o amplă susţinere în Congresul american", ziarul relevă că discuţiile s-au concentrat asupra chestiunii palestiniene şi a asupra ameninţării nucleare iraniene. În context, şeful guvernului de la Ierusalim "a evitat să-şi asume deschis crearea unui stat palestinian", dar... "a acceptat ideea dialogului cu palestinienii", cerându-le însă, totodată "recunoaşterea dreptului la existenţă al statului evreu".

Pe de altă parte, Netanyahu a cerut Casei Albe să nu prelungească la infinit oferta de negocieri lansată Iranului, care a ameninţat în repetate rânduri statul evreu cu genocidul. La rândul său, preşedintele american "a solicitat Israelului să pună capăt construcţiei de aşezări" în teritorii. Totodată, Obama a refuzat să fixeze un ultimatum fundamentaliştior islamici de la Teheran, în vederea renunţării la programul lor nuclear, dar a subliniat că "se va vedea până la finele acestui an dacă Iranul e dispus să negocieze în mod serios".

Autor: Petre M. Iancu

Redactor: Medana Weident